Treceți la conținutul principal

România ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru a aduce legi şi practici în acord cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Domnul Christos Pourgourides (Cipru), raporturul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra implementării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut o vizită de două zile la Bucureşti (5-6 mai 2010), care s-a încheiat prin apelul lansat către autorităţile române să-şi intensifice eforturile în rezolvarea unor probleme structurale identificate în hotărârile Curţii.

„Multe cauze aduse în faţa Curţii împotriva României arată nevoia de măsuri administrative şi legislative, care să fie atent examinate la nivel naţional, pentru a observa compatibilitatea acestora cu Convenţia”, a subliniat dl. Pourgourides, preşedinţele Comitetului de Afaceri juridice şi drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare.

De asemenea, oficialul a subliniat că puterile statului trebuie să ia măsuri pentru a creşte încrederea populaţiei în autorităţi şi pentru a reduce numărul de plângeri adresate Curţii europene. Raportorul a invitat Parlamentul României să îmbunătăţească monitorizarea implementării hotărârilor Curţii şi a primit asigurări că demersuri în acest sens vor fi întreprinse.

Alte teme discutate au fost neexecutarea hotărârilor definitive şi irevocabile, inclusiv cele pronunţate în materie de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist, compensarea pentru aceste proprietăţi, respectiv durata excesivă a procedurilor judiciare.

În timpul vizitei, Raportorul s-a întâlnit cu secretari de stat din cadrul Ministerului Justiţiei şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu alţi oficiali.

Vizita face parte dintr-o serie de vizite având scopul de a face presiuni parlamentare asupra statelor unde există întârzieri sau dificultăţi în implementarea hotărârilor Curţii Europene. Raportorul a efectuat vizite în Bulgaria, Grecia, Italia, Moldova, Rusia şi Ucraina şi în curând va merge în Turcia.
(Traducere după comunicatul de presă al Consiliului Europei)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…