Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

            Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.  În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice.

Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazuri speciale, care trebuie respectate de oricine are acces la internet, prin urmare fiind cel mai relevant tratat internațional privind criminalitatea informatică și probele electronice.

Convenția de la Budapesta prevede, în conformitate cu standardele privind drepturile omului și statul de drept:

     - incriminarea unui număr de conduite, infracțiuni precum accesul ilegal, interceptarea ilegală, frauda informatică, pornografia infantilă;

     - măsuri juridice procedurale cum ar fi perchezițiile și sechestrările, monitorizarea în timp real, interceptarea datelor informatice;

     - cooperarea internațională, folosind instrumente precum extrădarea, asistența juridică reciprocă, puncte de contact puse la dispoziție 24/7.  

Esențial pentru Convenția de la Budapesta, anume principiul cooperării internaționale se realizează prin introducerea în dreptul intern al infracțiunilor prevăzute de convenție de către fiecare stat membru, astfel, reformându-se legislațiile naționale în conformitate cu Convenția de la Budapesta.

C-PROC, Oficiul programului de combatere a criminalității informatice al Consiliului Europei funcționează din 2014 cu scopul de a dezvolta și sprijini, în mod efectiv, activitățile de consolidare a capacităților, printre care se numără formarea poliției, procurorilor, judecătorilor, sprijinul pentru înființarea de unități specializate în criminalitatea informatică, măsuri de îmbunătățire a cooperării publice-private și internaționale și acțiuni privind protejarea copiilor împotriva violenței sexuale online, infracțiune care a luat amploare în ultimii ani și din cauza căreia multe vieți au fost ruinate.

Comitetul Convenției de la Budapesta, denumit T-CY, se reunește conform articolului 46 din convenție pentru utilizarea și aplicarea efectivă a Convenției, inclusiv pentru identificarea oricărei probleme în domeniu, pentru schimbul de informații cu privire la noutățile juridice, iar nu în ultimul rând în vederea examinării eventualității de a completa sau de amenda convenția. Unul dintre cele mai importante studii “Reguli privind obținerea informațiilor referitoare la abonați” din 2014, adoptat de Comitetul T-CY, presupune că identificarea abonatului unei adrese IP este foarte frecvent punctul de plecare al majorității cercetărilor penale privind criminalitatea informatică și alte infracțiuni informatice, iar de cele mai multe ori, fără aceasta, cercetarea nu poate continua. Unul dintre cele mai relevante rezultate practice ale Comitetului T-CY sunt NOTELE ORIENTATIVE, care reprezintă înțelegerea comună a statelor părți la Convenția de la Budapesta, cu privire la interpretarea convenției. Notele orientative privesc: noțiunea de sistem informatic, malware, spam, terorismul, furtul de identitate, imixtiunea în alegerile electorale.

Conferința OCTOPUS este un eveniment periodic, organizat de regulă la fiecare 12 luni, care constituie una din cele mai mari platforme de schimb în domeniul criminalității informatice, fiind un mediu în care se strâng experți în criminalitate informatică din toate colțurile lumii, din organizații internaționale, dar și din mediul academic, prima conferință Octopus având loc în 2004.

La nivel mondial, Convenția de la Budapesta este singurul instrument obligatoriu în vigoare privind criminalitatea informatică și probele electronice, dar asta nu înseamnă că nu există alte câteva inițiative privind acest tip de criminalitate, printre care se numără Convenția Uniunii Africane, denumită Convenția Malabo; la nivelul Uniunii Europene au fost încercate Directiva 2011/93/UE și Directiva 2013/40/UE, ambele fiind pe deplin compatibile cu Convenția de la Budapesta; grupul G7; Interpolul (a cărei scop este de a îmbunătăți și de a facilita cooperarea polițienească la nivel internațional); OSA (organizația statelor africane); PILON (Rețeaua responsabililor de aplicarea legii din Insulele Pacificului); Banca Mondială, iar nu în ultimul rând, ONU.

            

            Așadar, Convenția de la Budapesta prin punctele ei cheie, și anume prevederile de fond penale; măsurile procedurale și de investigație și prevederile privind cooperarea internațională, prin comitetul Convenției (T-CY), Oficiul C-PROC și Conferința Octopus are drept scop combaterea criminalității informatice, o misiune aproape imposibil de îndeplinit pe deplin, dar care are speranța și un scop măreț, viața multor oameni și companii depinzând astfel de eficacitatea activității Convenției de la Budapesta.

                                                                                                Eduard Moldovan