Treceți la conținutul principal

Răspunsul la Întâmpinare

 


Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare.

Baza legală. Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris, fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.”) al aceluiași cod. Spre deosebire de celelalte acte procesuale scrise de bază (cererea de chemare în judecată și întâmpinarea), instanța nu este obligată să comunice pârâtului răspunsul la întâmpinare, acesta având posibilitatea să afle de depunerea acestuia prin consultarea dosarului cauzei, după cum prevede articolul 201 alineatul 2 al Codului de procedură civilă.

Natura termenului de răspuns. Când vorbim despre termenul de 10 zile al răspunsului la întâmpinare prevăzut de Codul de procedură civilă, acesta începe să curgă odată cu comunicarea acestui fapt, de către instanță, reclamantului, sub semnătură de primire. Acesta reprezintă un termen de recomandare, întrucât legea păstrează tăcerea in contextul decăderii reclamantului din dreptul a formula acest răspuns. Așadar, răspunsul la întâmpinare poate fi depus în orice moment al etapei scrise, adică, până la dezbaterea cauzei la primul termen de judecată fixat. Totuși, lucrările de specialitate care au abordat această noțiune susțin că pentru a asigura eficient poziția procesuală înaintea dezbaterii inițiale și pentru a fi luat în considerare în mod propriu-zis, acesta trebuie depus în termenul prevăzut de lege, de 10 zile, sau cel puțin într-un timp rezonabil. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești pronunțate sub imperiul Codului de procedură civilă care să susțină o interpretare atât de drastică a articolului 201 alineatul 2 al Codului de procedură civilă.

Astfel, normele procesuale trebuie respectate cu bună-credință și echitate, astfel încât fiecare parte să își îndeplinească obligațiile în scopul finalității procesului civil, în sensul stabilirii unei stări de fapt corecte și coerente. Dacă considerăm termenul de răspuns la întâmpinare ca unul de recomandare, nu încălcăm regulile precizate anterior, în condițiile în care reclamantul își nuanțează propria poziție procesuală pe tot parcursul procesului civil prin diferite mijloace.

David Rațiu

 

 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

ZileDeAlegeriRomânia. Opinie. Întreaga responsabilitate revine autorului opiniei

  Hotărârea CCR de anulare a alegerilor a generat Comoția Cerebrală a Democrației din România, iar ulterior Ne găsim în Comă Indusă!   I.                 Democrația nu este un sistem juridic și nu este un sistem neapărat echitabil! - „Nu este nimeni drept, nici unul măcar.” (Romani 3:10) Democrația, din unghiul specific al alegerii unui președinte, aduce în discuție în zilele noastre două drepturi: dreptul de a vota și dreptul de a fi ales . Dacă dreptul de a vota este unul extrem de bine protejat juridic, aceasta însemnând că fiecare persoană va avea garanția că ceea ce crede asupra unui candidat se poate materializa într-un vot valabil, pentru că acesta este secret și este numărat de sistem, cu totul alta este situația dreptului politic de a fi ales. În acest din urmă caz, este necesar și firesc să se afișeze candidatul căruia votul îi va fi atribuit. Altfel, democrația nu are vreun sens afir...