Treceți la conținutul principal

Fisa Jurisprudenta: fals informatic, art. 325 din Codul penal

 TITLUL CAUZEI:  DIICOT Ploiești vs AVA

 STATUS:       

Curtea de Apel Ploiești a hotărât prin Decizia nr. 101/2015 din 29-ian-2015, pronunțată în dosarul cu nr. 2022 /105/2014. Decizia este definitivă.

DATA ORICĂREI DECIZII:

Prin sentința penală nr. 816/2014, Tribunalul Ploiești a constatat că fapta comisă de inculpată constituie infracțiunea de fals informatic prevăzută de art. 325 Cod penal sau, în vechea reglementare prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, instanţa a considerat că legea nouă este mai favorabilă inculpatei deoarece, limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal sunt de la 1 la 5 ani închisoare, pe când în legea veche de la 2 la 7 ani închisoare.

Prin urmare, în baza art.5 Cod penal, constată că legea penală mai favorabilă este reprezentată de art.325 Noul Cod penal, şi, în consecinţă, a condamnat pe inculpata A.V.A la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals informatic, faptă din 03.10.2012

SCURTĂ DESCRIERE A CAUZEI:

La data de 03.10.2012, inculpata, folosind unul dintre calculatoarele şi parola unică, de care beneficia în virtutea funcţiei de contabil la Spitalul L. Ploieşti, a introdus, fără drept, date informatice, în programul „Revisal” al I.T.M. Prahova. Astfel, a obținut un document cu conţinut fals - raportul Reges - care atesta o situaţie nereală, respectiv calitatea de angajat a unei cunoștințe, în scopul de a fi utilizat de aceasta din urmă, în vederea producerii unor consecinţe juridice, actul fiind prezentat unităţilor bancare, pentru acordarea împrumuturilor, cu consecinţa creării unui prejudiciu unităţilor menţionate.

Împotriva sentinţei penale nr. 816 din data de 2 septembrie 2014, a fost declarat apel.

ACUZAȚII ȘI PRETENȚII:

Prin rechizitoriul nr.329/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei A. V. A, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic (art. 325 Cod penal), cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

 ARGUMENTE:

Curtea de Apel Ploiești a considerat că nu este necesară aplicarea unei pedepse cu executare deoarece prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni se poate realiza şi prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea şi prin obligații menite să reintegreze persoana condamnată în societate.

DECIZIA FINALĂ:

Curtea de Apel Ploiești a hotărât prin Decizia nr. 101/2015 din 29-ian-2015: În baza art. 386 Cod procedură penală cu aplic. art. 5 Cod penal schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimisă în judecată şi condamnată de către instanța de fond inculpata din infracțiunea prevăzută de art. 325 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 74 lit. c) Cod penal anterior și în baza acestor texte legale condamnă inculpata A. V. A la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

Aplică disp. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din vechiul Cod penal.

În baza art. 86/1 Cod penal anterior dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani stabilit în conformitate cu prev. art. 86/2Cod penal.

OBSERVAȚII:

În cauză s-a făcut aplicarea legii penale mai favorabile.

Cauza pune în discuție executarea unei pedepse în libertate sub supraveghere.

BIBLIOGRAFIE (SURSE)

www.rolii.ro

aplicația Sintact, vizualizată la 1.11.2023

 

 George Grigorescu 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î