Treceți la conținutul principal

Hotărârea CJCE în cauza C-168/08, László Hadadi/Csilla Márta Mesko, hotărârea din 10 iulie 2009



SOŢII CARE DEŢIN O DUBLĂ CETĂŢENIE COMUNĂ POT SOLICITA DIVORŢUL, LA ALEGEREA LOR, LA INSTANŢELE ORICĂRUI STAT MEMBRU AI CĂRUI CETĂŢENI SUNT



Recursul preliminar asupra căruia s-a pronunţat CJCE a fost transmis Curţii de către Curtea de Casaşie (Cour de cassation) din Franţa, instanţă care soluţiona o cauză în care erau incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000

Regulamentul prevede mai multe criterii de atribuire a competenţei în materia desfacerii căsătoriei, interesant este că pe lângă criterii întemeiate pe reşedinţa obişnuită a soţilor, regulamentul instituie criteriul cetăţeniei celor doi soţi.

În plus, regulamentul prevede, în principiu, că hotărârile judecătorești de divorț pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state ale Uniunii și că nu poate fi controlată competența instanței judecătorești din statul membru de origine. Cu toate acestea, în temeiul normelor tranzitorii de recunoaștere enunțate în regulament, în anumite cazuri în care o hotărâre judecătorească de divorț a fost pronunțată înainte de punerea în aplicare a regulamentului, competența instanței din statul membru de origine trebuie, în mod excepțional, să fie controlată.

Domnul Hadadi şi doamna Mesko, sunt cetăţeni maghiari , căsătoriţi în Ungaria, care au emigrat în Franţa în 1980, dobândind cetăţenia franceză prin naturalizare, păstrând în aceeaşi timp şi cea maghiară.

În 2002, domnul Hadadi a introdus o cerere de divorţ la Tribunalul din Peste, Ungaria, iar doamna Mesko, în 2003 a introdus o cerere de divorţ în faţa instanţelor franceze. La 4 mai 2004, la câteva zile după aderarea Ungariei la UE, instanţa maghiară a pronunţat divorţul. În urma acestuia, instanţa franceză a respins acţiunea de divorţ ca inadmisibilă, însă instanţa de apel, Curtea de Apel din Paris, a considerat că instanţa maghiară a avut o competenţă „foarte fragilă”, în timp ce instanţa domiciliului conjugal era „foarte puternică”, aşa ca a considerat acţiunea admisibilă. În recurs, cauza a ajuns în faţa Curţii de Casaţie, instanţă care a considerat că pentru soluţionarea cauzei este necesar un recurs în interpretare de la CJCE.

Întrebările trimise CJCE sunt următoarele:

„1) Articolul 3 [alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 2201/2003] trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care soții au atât cetățenia statului instanței sesizate, cât și cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, se acordă prioritate cetățeniei statului instanței sesizate?

2) În cazul unui răspuns negativ la întrebarea anterioară, prevederea în cauză trebuie interpretată în sensul că stabilește, în cazul în care fiecare soț are dubla cetățenie a acelorași două state membre, cetățenia cea mai relevantă dintre cele două aflate în discuție?

3) În cazul unui răspuns negativ la întrebarea anterioară, trebuie să se considere că prevederea respectivă oferă soților o opțiune suplimentară, aceștia fiind în drept să sesizeze, la alegere, o instanță din oricare dintre cele două state ale căror cetățenii le dețin amândoi?”

Din motivarea hotărârii se pot desprinde următoarele idei principale:

- Regulamentul nu distinge după cum o persoană are o singură cetăţenie sau mai multe cetăţenii, prin urmare dispoziţia care acordă competenţă instanţelor statului de cetăţenie nu poate să fie interpretată în mod diferit după cum cei doi soţi au dublă cetăţenie comună sau numai una şi aceeaşi cetăţenie;

- Instanţele franceze trebuie să ţine cont că părţile în procesul de divorţ au şi cetăţenie maghiară, astfel că instanţele maghiare erau competente să judece cererea de divorţ;

- Regulamentul nu exclude competenţele multiple, iar între instanţele deopotrivă competente din mai multe state membre nu există stabilită o ierarhie;

- În privinţa competenţei bazată pe cetăţenie, nu există nici un alt criteriu aferent, precum efectivitatea cetăţeniei – adică legăturile existente între persoană şi statul al cărui cetăţean este;

În lumina acestor coordonate, Curtea constată că:

În aceste condiții, Curtea declară că, în cazul în care soții dețin amândoi aceeași dublă cetățenie, regulamentul se opune înlăturării competenței instanțelor din unul dintre statele membre în cauză pentru motivul că reclamantul nu are alte elemente de legătură cu acest stat.

Prin urmare, Curtea arată că instanțele statelor membre a căror cetățenie o dețin cei doi soți sunt competente în temeiul regulamentului, aceștia din urmă având posibilitatea de a sesiza, la alegerea lor, instanțele unuia sau ale altuia dintre aceste stau.

Vezi şi:

Comunicatul de presă nr. 65/09, CJCE

Textul integral al hotărârii

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…