Treceți la conținutul principal

Cauza Tamir şi alţii î. României, cererea nr. 42194/05, hot. din 15.09.2009

Cauza a fost adusă în faţa Curţii de către 7 persoane, cetăţeni români şi cetăţeni israelieni, care în prezent locuiesc în Israel. În anul 1950 un imobil şi un teren situat în Mediaş, a fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950. În anul 1974 imobilul a fost împărţit în două bucăţi şi înscris în cartea funciară pe numele unor terţi. În 2001 reclamanţii, moştenitori ai proprietarilor de pe vremea naţionalizării, au înaintat o cerere către autorităţile administrative, în baza Legii nr. 10/2001, solicitând retrocedarea imobilului. Cererea lor a fost admisă în parte, în privinţa apartamentelor din imobil care nu au fost vândute de către stat. În ceea ce priveşte terenul pe care erau situate apartamentele acesta nu a fost retrocedat pe motiv că reclamanţii nu erau cetăţeni români. Cererea reclamanţilor a fost respinsă în ce priveşte apartamentele care au fost vândute de către stat, însă în decizia administrativă s-a reţinut că reclamanţii urmează să primească despăgubiri băneşti. Dispoziţia primarului a fost atacată de către reclamanţi în faţa instanţelor de judecată, aceştia solicitând retrocedarea întregului imobil. În 2003 Tribunalul Sibiu a admis în parte acţiunea reclamanţilor şi a dispus restituirea terenului pe care se aflau apartamentele retrocedate, pe motiv că trei dintre reclamanţi au dovedit că au şi cetăţenie română. Apelul reclamaţilor a fost respins de Curtea de Apel Alba Iulia, iar în privinţa apartamentelor vândute s-a decis că acestea nu pot fi restituite în natură, iar reclamanţii sunt îndreptăţiţi la compensaţii. Recursul reclamanţilor a fost respins de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 18 mai 2005. Autorităţile administrative au pus în executare hotărârea în ce priveşte retrocedarea terenului aferent apartamentelor, însă până în prezent reclamanţii nu au primit compensaţii pentru imobilele ce nu putea fi retrocedate.

În drept,

În ce priveşte presupusa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1

Reclamanţii au invocat faptul că apartamentele din imobilul naţionalizat au fost vândute de stat cu rea-credinţă, iar aceştia nu au primit nici un fel de compensaţie.

Guvernul a invocat în faţa Curţii incompatibilitatea ratione materiae a cererii reclamanţilor, deoarece instanţele naţionale nu s-au pronunţat asupra legalităţii măsurii de naţionalizare, în consecinţă reclamanţilor nu li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză. De asemenea, Guvernul susţine că reclamanţii nu beneficiază nici de o aşteptare legitimă, cum era situaţia în cauzele Străin sau Porteanu.

Reclamanţii au invocat faptul că instanţele naţionale au recunoscut ilegalitatea naţionalizării întregului imobil, iar retrocedarea doar în parte nu se justifică. Curtea invocă faptul că o problemă asemănătoare s-a ridicat în cauzele Reichardt î. României, respectiv Popescu şi Dimeca î. României, aşa că nimic nu justifică schimbarea regulii aplicate acolo. În consecinţă, Curtea respinge obiecţiile Guvernului. Pe fond, Curtea reaminteşte că vânzarea bunului altuia de către stat, fără nici o despăgubire, constituie o încălcare a dreptului la respectarea proprietăţii, iar în consecinţă constată că art. 1 din Primul Protocol a fost încălcat. În aplicarea art. 41, Curtea a acordat reclamanţiilor 181.000 EURO pentru daune materiale şi 1000 EURO pentru costuri şi cheltuieli.

Comentarii

  1. Ar trebui demisi judecatorii de la Inalta Curte de Justitie si cei de la Curtea de Apel Alba Iulia, deoarece la vremea judecarii de catre acestia a cauzei existau suficiente coordonate in doctrina si jurisprudenta pentru a nu se mai gresi atat de flagrant. Ma refer doar la judecatorii cauzei. Plus sa fie obligati la plata sumei stabilite de Curtea Europeana. In rest, parca pe articolul 1 trebuia sa se adopte prin lege linii directoare... Ce se intampla?

    RăspundețiȘtergere
  2. Numele meu este lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele din cauza ajutorului pe care mi-a oferit-o Dr.saguru ajutându-mă să-mi recuperez fostul soț cu vraja lui magică și de dragoste. am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de teribil pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre modul în care a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex și ajută la stabilirea relației. și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. i-am explicat situatia mea si apoi caut ajutor, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr.saguru este cu adevarat o adevarata vrajitoare. DACA NU VEDEȚI AJUTAȚI CONTACTUL DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: drsagurusolutions@gmail.com sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
    1 LOVE SPELL
    2 CÂȘTIGĂȚI BACK EX
    3 FRUCTE DE FEMEI
    4 PROMOȚIE SPELL
    5 SPELL DE PROTECȚIE
    6 SPELL BUSINESS
    7 SPELL GOOD JOB
    8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...