Treceți la conținutul principal

Cauza Trabajo Rueda


Cauza Trabajo Rueda

Viață privată/ Pornografie Infantilă/Confiscarea Computerului/Abuzul Poliției 



În cauza Trabajo Rueda împotriva Spaniei (cererea cu numărul 32600/12) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat la data de 30.05.2017 a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție (dreptul la respectarea vieții private). Cauza se referă la confiscarea computerului domnului Trabajo Rueda, pe motiv acesta conține materiale pornografice cu copii.

Curtea a reținut accesul poliției la fișierele lui Trabajo Rueda, stocate în computerul său personal și condamnarea sa, au constituit o ingerință asupra dreptului său la respectarea vieții private.

Curtea a constatat această ingerință era prevăzută de lege și era întemeiată pe jurisprudența Curții Constituționale care a enunțat regula potrivit căreia este necesară o autorizație judiciară prealabilă atunci când este posibil ca dreptul la viață privată a unei persoane fizice fie afectat, cu excepția situațiilor de urgență, ipoteză în care va fi incidentă o evaluare judiciară ulterioară.

Cu toate acestea, Curtea apreciază sechestrul computerului de către poliție și investigația asupra fișierelor pe care acesta le conținea, în absența unei autorizări judiciare, nu a fost proporțională cu scopul legitim urmărit (prevenirea ,,infracționalității” și ,,protecția drepturilor altora”) și nici nu a fost necesară într-o societate democratică. Curtea a reținut este dificil de evaluat urgența unei situații care pretindă din partea poliției  confiscarea fișierelor din computerul personal al domnului Trabajo Rueda și accesarea conținutului acestor fișiere, trecând peste standardul normal al autorizației judiciare prealabile; în realitate computerul în discuție era deja în posesia poliției astfel o autorizație prealabilă putea fi obținută repede și în mod etic fără a pune în pericol investigația poliției.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat violarea articolului 8 din Convenție.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal. O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale. În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală ...