Experiența studenților de la drept, UMFST, la Școala de vară a USV Ștefan cel Mare - ”International Tech Law Scientific Sessions” (24.07-30.07.2023, Vatra Dornei)
Marți, în cadrul lucrărilor de panel, au condus discuțiile următorii cercetători și profesori: Daniel-Mihai Sandru(București); Raul Felix-Hodos(Alba Iulia); Nicolae Dragos-Ploesteanu(Târgu Mureș). Alături de cei peste 30 de studenți din România, dar și din Ucraina sau Moldova, au fost și membrii cercului Lex Criminis ai Facultății de Economie și Drept din Târgu Mureș.
Titlul temei puse în discuție a fost „5 idei provocatoare ale
protecției datelor personale”:
Interesul public versus Dreptul la proprietate privată, Egalitatea între sexe, Interesul public versus Dreptul la viață privată, Procesarea datelor care privesc orientarea sexuală sau sexul biologic al unei persoane, Viitorul protecției datelor și GDPR
Într-un cadru interactiv am evaluat, alături de lectori, importanța datelor cu caracter personal, ce înseamnă prelucrarea datelor cu caracter personal, ce se întâmplă cu datele personale după ce sunt introduse în mediul online, ce sunt operatorii de date, ce se urmărește prin solicitarea de date personale de către operatorii de date, profilarea persoanelor fizice, indicatorii de profilare și urmele lăsate de datele cu caracter personal, viitorul protecției datelor.
Redăm câteva
puncte evidențiate și câteva idei ale domnului Daniel-Mihai Șandru.
Persoanele fizice pot fi asociate cu indicatorii online (de exemplu se pot folosi etichete de identificare, frecvențe radio), care lasă urme. Aceste urme, combinate cu factorii de identificare unici conduc la crearea de profiluri și identificarea persoanelor, având la bază datele cu caracter personal furnizate de către om.
Prelucrarea
datelor înseamnă orice luare la cunoștință a datelor cu caracter personal, atât
înregistrarea, cât și modificarea, editarea, stocarea, consultarea, divulgarea,
diseminarea, înregistrarea, ștergerea datelor. Prelucrarea datelor este continuă.
Urmele datelor
personale rămân pe internet, chiar dacă sunt „șterse”. Datele se prelucrează în
mod continuu, chiar dacă spre exemplu, le dezactivăm sau ștergem.
Menținerea
privată a datelor cu caracter personal este necesară oferirii egalității de șanse
între femei și bărbați, reprezentând un interes public. Astfel, de exemplu,
femeile pot avea acces la funcții de conducere în egala măsură cu bărbații.
Locația
telefonului se poate identifica chiar după închiderea acestuia, locația
constituind un factor de identificare.
Iată un sfat: ștergeți
cookies-urile, deoarece profilările pe care le fac unele platforme sunt mai puțin
precise. Reclamele, spre exemplu, devin mai puțin interesante. Operatorii de
date nu au interes în noi ca persoane, identitari conștienți, ci în noi ca și
consumatori, încercând să ne vândă produse.
Operatorii de
date urmăresc întreaga noastră activitate atunci când folosim mediul online, nu
doar cea de pe platformă.
Facebook avea
180 de indicatori după care profila o persoană, profilările provin inclusiv din
postările de pe rețelele de socializare.
În momentul în
care un site iți cere acordul cu privire la acceptarea cookies, considerat un
contract de adeziune, nu doar site-ul respectiv prelucrează datele personale,
ci și alți operatori, numiți vendori.
Neacceptarea prelucrării cookies nu înseamnă că prelucrarea datelor personale
este dezactivată și acestea nu se mai transmit. Într-o singură zi ne putem da
datele chiar și la cel puțin 10000 de operatori, multe dintre acestea fiind
date personale.
Internetul nu reprezintă
o structură terminată, momentan. Viitorul internetului prevede obstrucționarea/limitarea
accesului la informație, respectiv creșterea costurilor abonamentelor de
internet.
Iată câteva idei și puncte evidențiate de către domnul Raul Felix Hodoș
În cuprinsul Directivei
EU 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022
privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor
societăților cotate la bursă și măsuri conexe, se vorbește despre
egalitatea de șanse, aceasta dorește să ofere șanse egale între femei și bărbați
în ceea ce privește dreptul la o poziție de conducere în cadrul societăților
listate la bursă.
Avem nevoie de
datele referitoare la sexul și la genul unei persoane pentru a asigura
egalitatea de șanse, care reprezintă în principiu un interes public. Astfel se
impune desemnarea unui conducător în cadrul societății care trebuie să verifice
și să asigure modul în care societatea respectă cadrul legal și să monitorizeze
respectarea acestuia.
Pot exista situații in care in fata board-ului de admitere persoana sa fie întrebată ce sex are, dar si ce gen are. Lucrurile se complică puțin deoarece răspunsul la întrebarea ”Ce gen ai?” poate fi diferit fata de cel de la întrebarea ”Ce sex ai?”. De exemplu, in fata comisiei se poate prezenta un o persoana de sex masculin, dar care își definește genul drept feminin. Genul nu poate fi atestat de către psiholog, este o chestiune de alegere culturală.
Pe cartea de
identitate avem trecut sexul, care este bărbat sau femeie, iar pe noile cărți de
identitate se propune să fie trecut genul.
În 2019, Organizația
Mondială a Sănătății a stabilit că disforia dintre gen si sex nu mai este o
patologie, o boala. În acest sens a stârnit discuții Directiva UE 2022/2381,
care a fost pronunțată după cele transmise de către OMS. Directiva vorbește
despre egalitatea dintre sexe, si nu dintre genuri.
Sexul este
biologic, genul este interpretarea culturală a sexului biologic, adică putem fi
fizic bărbat sau femeie, dar ca și gen putem fi altfel, chiar non-binari sau de
gen fluid.
Idei și puncte evidențiate de domnul Nicolae Ploeșteanu
Noțiunea de „urmă”
are o conotație specifică disciplinei criminalisticii. Tehnologia ajută
inclusiv în procesul penal.
S-a pus în discuție
identificarea minorității într-un film de conotație pornografică cu minori. O
primă chestiune de abordat este dacă infracțiunea nu corespunde realității
sociale actuale, generează condamnări lipsite de rigurozitatea științifică
tipic penală, cu anumite excepții, este aproape imposibil de identificat
minoritatea pe baza mărturiilor personajelor din filmele din această categorie(deoarece
practic este dificil de identificat și contactat personajul real) și se merge pe percepții ale trăsăturilor
fizice ale persoanei din film, percepții umane, fără caracter științific.
Urma trebuie reținută
printr-un procedeu criminalistic denumit percheziție informatică, aceasta este
reglementată de art. 168 din Codul de Procedură Penală.
Aplicarea
legii este dependentă de finanțele sau bugetul avut în alocarea procedurilor
criminalistice. Acestea sunt prea costisitoare pentru a fi riguros aplicate,
iar pentru a conduce la stabilirea fără dubiu a identității persoanei se poate
ajunge la niște costuri foarte mari pentru rezultate minore. Ca viitori criminaliști,
judecători sau organe judiciare trebuie să se țină cont de cheltuielile
generate de cercetarea faptei în raport cu rezultatul concret.
Exista atât
avantaje ale profilării, cât și dezavantaje.
Obiectivul de protecție
în cazul infracțiunii este morala publică, însă reprezintă și o modalitate de înfrânare
a consumului acelor produse care se bazează pe infracțiunile reale, de exemplu,
a pune minori sa producă acel film de natură pornografică.
Daca reușim să punem o barieră consumului,
punem o barieră și producerii.
Ne punem întrebarea:
Dacă reducem obiectul infracțiunii exclusiv la protejarea moralei publice,
fapta mai necesită sau nu o reală incriminare?
Tehnologia
poate să ne ofere sisteme de certificare
ale unor aspecte cunoscute sub denumirea de probe.
În
administrarea probatoriului pentru stabilirea adevărului trebuie utilizate
regulile de tactica si metodologia criminalistica, acestea se utilizează pentru
a da un caracter complet probei.
Final…
Nu este un
final, este un început al activităților cercului Lex Criminis și nu uitați motto-ul
nostru Lux in Tenebris!
Alexandra Deteșan și Giulia
Veciunca
Comentarii
Trimiteți un comentariu