V-ați întrebat vreodată la ce date are acces hypermarket-ul pe care îl frecventați de obicei și la care v-ați făcut un card de fidelitate pentru a beneficia de anumite reduceri? Nu pare interesant cum în perioada în care purtăm o discuție cu cineva despre idei de cadouri pe care am putea să le cumpărăm, de pildă, pentru o zi de naștere, apar de nicăieri reclame oferite de gift shop-uri și produse inedite care pe deasupra mai sunt și la reducere? Poate ne spunem: ”Ce bine că suntem atât de norocoși”!
Dincolo de ecranul telefonului se află probabil o formă de inteligență artificială care ne face un profil de consumator: când ne doare capul, cu ce culori ne place să ne îmbrăcăm, când am fost ultima dată la farmacie, dacă suntem vegani sau nu, ba chiar și cu cine vorbim mai des.
Vă propunem un scurt exercițiu: majoritatea dintre noi avem un cont de Google. Prin accesarea meniului ”Setări”, mai apoi ”Confidențialitate și securitate” și, în final, ”Personalizarea anunțurilor” putem găsi o serie de informații care stau la baza profilului și a predicției căutărilor noastre, cum sunt sexul, vârsta, limbile cunoscute, starea civilă, nivelul de educație, sectorul (domeniul) de educație, mărimea angajatorului, dacă avem sau nu în proprietate o locuință sau dacă avem copii. Rezultatul este înfiorător de precis, credem noi, fapt care ne face să ne punem o serie de întrebări: de ce sunt acești operatori atât de binevoitori și care este costul pe care ni-l asumăm în momentul în care alegem să furnizăm datele noastre personale? De asemenea, care este diferența dintre un răufăcător care ne sparge parolele, intră în sistemele noastre și ne fură informațiile pe de o parte și un operator de date care ne manipulează prin cosmetizarea realității de fapt, limitând viața noastre privată? Oare nu cumva produsele, în adevăratul sens al cuvântului, suntem noi?
Exemplele de mai sus reprezintă încălcări clasice ale art. 8 al Convenției Europene ale Drepturilor Omului (respectarea vieții private, a familiei, domiciliului și corespondenței), art. 7 și 8 ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale UE, Convenției 108+(a prelucrării automate a datelor cu caracter personal), ale regulamentului GDPR dar și ale Directivei privind aplicarea legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal de către autoritățile de aplicare a legii(Directiva ALPD).
În primul rând, trebuie să dezvoltăm o conștientizare la nivel colectiv a faptului că datele noastre personale sunt atât de importante încât companiile ajung să folosească artificiile despre care s-a adus aminte mai sus pentru a masca necesitatea acesteia în vederea constituirii bazelor de date interne, profilelor, care au ca și țintă mărirea profitului. În al doilea rând, putem să limităm informațiile pe care le oferim și să ne documentăm cu privire la drepturile pe care le avem și la obligațiile operatorilor de date. În al treilea rând, putem folosi pârghiile legale pentru a stopa acest tip de comportament abuziv al companiilor prin crearea precedentului. Unul dintre cele mai puternice instrumente pe care îl avem la îndemână este chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a cărei misiune este de a proteja drepturile fundamentale și în fața căreia statele parte la Convenție s-au angajat spre a răspunde pentru nerespectarea acestor drepturi. Părțile au obligația de a respecta întocmai prevederile Convenției, iar în cazul epuizării tuturor căilor legale de atac, CEDO poate sancționa statele care nu asigură practica uniformă în materia drepturilor omului, printre care se află și dreptul la viață privată.
Comentarii
Trimiteți un comentariu