Treceți la conținutul principal

”Probațiunea – fața umană a justiției!”

 

Studenții cercului Lex Criminis, Ana Moise, Giulia Veciunca, Deteșan Alexandra și Eduard Moldovan, au fost azi, 6.10.2023 în vizită la Serviciul de Probațiune Mureș, situat pe strada Gheorghe Doja, la numărul 250. EI au fost însoțiți de coordonatorul cercului, dr. Nicolae Ploeșteanu, iar aici vă vom descrie câteva gânduri pe care le avem.

Vizita cercului se înscrie în catalogul de vizite pe care cercul studențesc le organizează pentru a își oferi ocazia de a cunoaște diferitele forme de exercitare a unor profesii legate intim de noțiunea de justiție și de normă legală. 

Am fost primiți de Larisa Andruș, un consilier nou în sistemul de probațiune, absolvent al Facultății de Drept din cadrul UMFST, care ne-a condus prin întreaga locație a imobilului, după care am fost primiți de doamna Steliana Marjan  și domnul Pavel Ovidiu Savu, șeful Serviciului de probațiune .

Discuțiile au fost extrem de interesante, punctându-se atribuțiile acestui serviciu, relaționările cu alte instituții, rolul și importanța activităților acestuia în prevenirea, combaterea și tratarea fenomenului infracțional. Nu voi intra în multe amănunte, dar studenții au înțeles foarte clar că Statul se preocupă nu doar de prinderea și condamnarea infractorilor, ci și de prevenirea recidivei și reintegrarea socială a persoanelor care execută pedepse în libertate. Aceasta înseamnă inclusiv  să se asigure creșterea securității sociale în comunitățile din care provin persoanele condamnate. În mintea celui care-și dorește să cunoască întreg sistemul, dintr-o dată a mai apărut o instituție extrem de importantă, alături de sistemul instanțelor de judecată și Administrația Națională a Penitenciarelor: Direcția Națională de Probațiune.  Ca urmare, dintr-o dată s-a răsturnat sistemul valoric (de altfel predat adesea greșit și în școlile românești, tributare încă unor concepții anterioare anului 1990, bazate preponderent doar pe penitență și pedeapsă!) și s-a înțeles că fenomenul infracțional nu este tratat doar opac și inuman, prin pronunțarea de hotărâri judecătorești și prin privarea de libertate, în temeiul acesteia, dar și prin sprijinul acordat de consilierii de probațiune persoanelor a căror condamnare se face în condiții de libertate sub supraveghere. Ei îi sprijină pe aceștia în așa fel încât să își asume responsabilitatea pentru consecințele faptelor lor și mai departe să ”lucreze” asupra propriei conduite pentru a evita vreodată să își mai distrugă propria viață și uneori pe a altora din jurul lor. Așa că printre consilierii de probațiune vom întâlni psihologi, juriști, sociologi, asistenți sociali. Dar toate acestea în detaliu le vom afla la vizita următoare pe care ne-o vor face consilierii chiar la sediul facultății noastre, deoarece am inițiat o posibilă colaborare pe viitor, între Facultatea noastră și Serviciul de Probațiune Mureș. Apropo: știați că termenul de ”probă” are și alte conotații decât cele ale englezescului ”evidence”?  Da, înseamnă și cinstit, onest, corect. Cel mai probabil aceasta este și semnificația „structurii de probațiune” în final, anume de a determina(și de a controla!) o conduită cinstită și corectă din partea celor condamnați cu suspendarea executării sau eliberați condiționat.

Pe această cale adresăm mulțumiri colectivului Serviciului de Probațiune Mureș, fiind o surpriză extrem de plăcută întâlnirea cu ei: este prima oară când văd o structură a statului cu un „vibe” atât de select și primitor! Este un exemplu pentru toate celelalte instituții ale statului, având calitate resursa umană și dezvoltând o cultură instituțională progresistă și adecvată raționamentului că instituțiile statului sunt făcute să lucreze pentru societate. Titlul acestui material este inspirat din cuvintele unuia din consilierii de probațiune cu care am comunicat și este relevant și motivațional! Pe curând și ne vedem la noi la universitate, în partea a doua a colaborării cu Serviciul de Probațiune Mureș!

Ploeșteanu Nicolae

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î