Treceți la conținutul principal

Fișă de Jurisprudență 3 Distrugerea patrimoniului cultural: PARCHETUL CPI VS AL MAHDI Situația în Republica Mali

 STATUS:       

Decizia Instanței de Apel din 25 noiembrie 2021 de modificare a sentinței cu doi ani. Procesul s-a încheiat.

DATA DECIZIEI/DECIZIILOR PRONUNȚATE ÎN CAUZĂ:

Decizia confidențială a Camerei Preliminare din 24 martie 2016, confirmând acuzațiile de crime de   război referitoare la distrugerea monumentelor istorice și religioase din Timbuktu. Procesul a început pe 22-24 august 2016. Verdictul și sentința Camerei preliminare VIII din 27 septembrie 2016. Domnul Al Mahdi a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Ordinul de reparații emis de Camera preliminară VIII la data de 17 august 2017. Decizia Instanței de Apel din 25 noiembrie 2021, de a mări sentința de închisoare a domnului Al Mahdi de la nouă ani la unsprezece ani.

SCURTĂ DESCRIERE A CAUZEI:

Domnul Ahmad Al Faqi Al Mahdi, cetățean malian, de etnie Tuareg, născut aproximativ în anul 1975, la aproximativ 100 de kilometri vest de Timbuktu, este presupus a fi fost membru al Ansar Dine (mișcare asociată cu Al-Qaeda), lucrând strâns cu liderii celor două grupuri armate și în cadrul structurilor și instituțiilor create de aceștia. Se presupune, de asemenea, că a fost implicat în activitatea instanței islamice din Timbuktu și că a participat la executarea deciziilor acesteia. Se afirmă că până în septembrie 2012 a fost șeful "Hisbah" (organism înființat pentru menținerea moralității publice și prevenirea viciului).

La data de 13 iulie 2012, Guvernul Maliei a sesizat Curtea Penală Internațională  cu privire la situația din Mali începând din ianuarie 2012. După efectuarea unei examinări preliminare a situației. Parchetul Curții Penale Internaționale a concluzionat, la data de 16 martie 2013, că există o bază rezonabilă pentru a crede că au fost comise crime aflate sub jurisdicția Curții Penale Internaționale  în Mali, începând din ianuarie 2012, și a decis să deschidă o investigație în această situație. Mandatul de arest pentru Ahmad Al Faqi Al Mahdi a fost emis la data de 18 septembrie 2015. A fost predat Curții Penale Internaționale la data de 26 septembrie 2015. Audierea pentru confirmarea acuzațiilor a avut loc în perioada 1-24 martie 2016. La data de 24 martie 2016, Camera Preliminară  a emis o decizie confidențială confirmând acuzațiile de crime de război referitoare la distrugerea monumentelor istorice și religioase de către Parchet împotriva domnului Al Mahdi și l-a trimis în judecată. Versiunea redactată a deciziei a fost publicată la data de 24 martie 2016.

Procesul a avut loc în perioada 22-24 august 2016. La deschiderea procesului, domnul Al Mahdi a recunoscut vina în ceea ce privește crima de război constând în distrugerea monumentelor istorice și religioase. Ulterior, Procuratura a prezentat probele sale și a chemat trei martori. La data de 24 august, reprezentantul legal al victimelor (RLV) și apărarea și-au prezentat observațiile în fața judecătorilor.

La data de 27 septembrie 2016, Camera preliminară VIII a decis unanim că domnul Al Mahdi este vinovat, în calitate de coautor, de crima de război privind dirijarea intenționată a atacurilor împotriva monumentelor istorice și clădirilor dedicate religiei, inclusiv nouă mausolee și o moschee din Timbuktu, Mali, în iunie și iulie 2012. Al Mahdi a fost condamnat la nouă ani de închisoare.

 La data de 17 august 2017, Camera preliminară VIII a emis o Decizie privind Reparațiile concluzionând că domnul Al Mahdi este responsabil pentru suma de 2,7 milioane de euro pentru cheltuieli legate de reparațiile individuale și colective pentru comunitatea din Timbuktu, ca urmare a dirijării intenționate a atacurilor împotriva clădirilor religioase și istorice din oraș. Având în vedere că domnul Al Mahdi este sărac, Camera încurajează Fondul de Victime (TFV) să completeze compensația pentru reparații.

 La data de 25 noiembrie 2021, Instanța de Apel a decis să mărească sentința de închisoare a domnului Al Mahdi de la nouă ani la unsprezece ani.

ACUZAȚII ȘI PRETENȚII:

Acuzația se referă la o crimă săvârșită în Timbuktu între aproximativ 30 iunie 2012 și aproximativ 11 iulie 2012. Camera a indicat că, clădirile vizate (inclusiv nouă mausolee și o moschee) erau considerate și protejate ca parte semnificativă a patrimoniului cultural al Timbuktu și al Maliei și nu constituiau obiective militare. Acestea au fost identificate, alese și vizate în mod precis datorită caracterului lor religios și istoric. Ca urmare a atacului, au fost fie complet distruse, fie grav deteriorate. Distrugerea lor a fost considerată o problemă gravă de către populația locală."

DESPĂGUBIRI:

2,7 milioane de euro pentru cheltuieli legate de reparațiile individuale și colective pentru comunitatea din Timbuktu, ca urmare a dirijării intenționate a atacurilor împotriva clădirilor religioase și istorice din oraș

OBSERVAȚII:

Pentru prima dată de la înființarea Curții Penale Internaționale, s-a deschis o investigație pentru acuzații de crime de război referitoare la distrugerea monumentelor istorice și religioase.

Curtea Penală Internațională a menționat că, deoarece clădirile în discuție făceau parte din patrimoniul UNESCO, „atacul asupra lor pare să fie de o gravitate deosebită, deoarece distrugerea lor nu afectează doar victimele directe ale crimelor, și anume credincioșii și locuitorii din Timbuktu, ci și oamenii din întreaga Mali și comunitatea internațională.”

 În timpul procedurilor, nu au existat opinii divergente ale judecătorilor

BIBLIOGRAFIE (SURSE)

https://www.icc-cpi.int/sites/default/files/CaseInformationSheets/Al-MahdiEng.pdf

https://www.icc-cpi.int/sites/default/files/CourtRecords/CR2016_07244.PDF

                                                                                                                                                                               George Grigorescu, L.C   

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...