Treceți la conținutul principal

"Ius Iuventutis" la "Late Summer Seminar on Climate Change"

Între 30 august şi 5 septembrie 2010 o parte dintre membrii cercului "IUS IUVENTUTIS" au participal la seminarul dedicat problemei schimbării climatice. Evenimentul a fost organizat de asociaţia "BISMUN" (asociaţie cunoscută in prezent graţie proiectului de simulare ONU) cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, a Universităţii din Bucureşti şi a Facultăţii de Drept.


Studenţii au avut ocazia să observe evoluţia schimbărilor climatice din perspectiva relaţiilor şi dreptului internaţional, ajungând să cunoască şi să înţeleagă mecanismele implicate în cel mai mare proces de negociere de până acum, şi anume cel al acordului post-Kyoto. „Pot să afirm că acest eveniment a reprezentat pentru noi un bun instrument de conştientizare asupra problemelor existente la nivel mondial. Totodată seminarul a fost o ocazie de a cunoaşte alţi studenţi interesaţi de dreptul internaţional public, în special de dreptul mediului”- declară Pál Norbert, unul dintre participanţi.


Seminarul a fost interactiv, participanţii putând adresa întrebări speaker-ilor în orice moment. Printre lectori se numărau specialişti din domeniul protecţiei mediului, profesori universitari, precum şi diplomaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A fost un eveniment de calitate, util şi bine organizat, şi cu siguranţă membrii cercului vor participa şi pe viitor la astfel de evenimente.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…