Treceți la conținutul principal

"Ius Iuventutis" la "Late Summer Seminar on Climate Change"

De la

Între 30 august şi 5 septembrie 2010 o parte dintre membrii cercului "IUS IUVENTUTIS" au participal la seminarul dedicat problemei schimbării climatice. Evenimentul a fost organizat de asociaţia "BISMUN" (asociaţie cunoscută in prezent graţie proiectului de simulare ONU) cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, a Universităţii din Bucureşti şi a Facultăţii de Drept.


Studenţii au avut ocazia să observe evoluţia schimbărilor climatice din perspectiva relaţiilor şi dreptului internaţional, ajungând să cunoască şi să înţeleagă mecanismele implicate în cel mai mare proces de negociere de până acum, şi anume cel al acordului post-Kyoto. „Pot să afirm că acest eveniment a reprezentat pentru noi un bun instrument de conştientizare asupra problemelor existente la nivel mondial. Totodată seminarul a fost o ocazie de a cunoaşte alţi studenţi interesaţi de dreptul internaţional public, în special de dreptul mediului”- declară Pál Norbert, unul dintre participanţi.


Seminarul a fost interactiv, participanţii putând adresa întrebări speaker-ilor în orice moment. Printre lectori se numărau specialişti din domeniul protecţiei mediului, profesori universitari, precum şi diplomaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A fost un eveniment de calitate, util şi bine organizat, şi cu siguranţă membrii cercului vor participa şi pe viitor la astfel de evenimente.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Mai bine suspect decât învinuit

De la
Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal. O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale. În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe