Treceți la conținutul principal

Karadzic se apără în cadrul procesului privind crimele de război de la Srebrenica


Fostul lider sârb, Radovan Karadzic, a apărut luni, 27 septembrie 2010, în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, pentru a se apăra de acuzațiile ce i se aduc, respectiv: crime de război și genocid. În timpul audierilor, a vorbit ferm și fluent, apărându-se, ocazional părând foarte iritat. Karadzic, se confruntă cu 11 capete de acuzare de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. El a negat însă toate aceste capete de acuzare. Acuzațiile împotriva lui Karadzic sunt rezultatul celei mai mari atrocități de pe continentul European de la al II lea Război Mondial până astăzi, în care au fost uciși mai mult de 7000 de musulmani, bărbați și adolescenți în orașul bosniac Srebrenica în 1995.
În iunie 2010, doi sârbi bosniaci au fost condamnaţi de genocid pentru masacrul de la Srebrenica, prima asemenea condamnare din Europa de la al II lea Război Mondial. Vujadin Popovic, 53 de ani, şi Ljubisa Beara, 70 de ani, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă pentru rolul lor în uciderea a 800 de musulmani bosniaci. Cei doi erau ofiţeri de rang înalt, ambii fiind găsiţi vinovaţi de genocid, exterminare, crimă şi persecutare. Un al treilea ofiţer sârb, Drago Nikolic, a primit o sentinţă de 35 de ani pentru complicitate. Verdictele vor avea impact şi asupra procesului lui Radovan Karadzic, liderul sârbilor bosniaci din acea perioadă, acuzat că ar fi responsabil pentru genocidul din Srebrenica, în rolul său de președinte și comandant suprem.
Srebrenica a devenit o emblemă a disoluției fostei Iugoslavii – cândva un stat multi-etnic cu o populație formată din sârbi, croați, musulmani și alții – în șase țări în timpul unui conflict brutal și sângeros la începutul anilor 1990.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...