Treceți la conținutul principal

Comisia Europeană şi Consiliul Europei au demarat discuţiile comune privind aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Potrivit unui comunicat de presă al Curţii Europene în data de 07.07.2010 au fost demarate, la Strasbourg, discuţii oficiale privind aderarea Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, şi Viviane Reding, vice-preşedinte al Comisiei Europene, au marcat începutul acestui proces comun în cadrul unei reuniuni la Strasbourg. Cei doi oficiali au discutat despre progresul acestui proces, astfel încât cetăţenii să poată beneficia într-un timp cât mai scurt de o puternică şi mai coerentă protecţie a drepturilor fundamentale în Europa.

"Astăzi este un moment cu adevărat istoric. Suntem acum punerea în aplicare a veriga lipsă în sistemul european de protecţie a drepturilor fundamentale, care garantează coerenţa între abordările de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană ", a declarat vice-preşedintele Viviane Reding, Comisarul UE pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie. "UE are un rol important în consolidarea sistemului Convenţional al drepturilor fundamentale. Avem deja propria Cartă aDrepturilor Fundamentale, care reprezintă cea mai modernă codificare din lume a drepturilor fundamentale. Aceasta este o condiţie prealabilă foarte bună pentru o întâlnire cu succes a minţilor între partenerii de negociere."

"Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un punct de referinţă esenţial pentru protecţia drepturilor omului în întreaga Europă. Prin acceptarea de a supune activitatea instituţiilor sale la aceleaşi reguli privind drepturile omului şi la acelaşi control care se aplică pentru toate democraţiile europene, Uniunea Europeană a trimite un mesaj foarte puternic - faptul că Europa este în schimbare - şi că cei mai influenţi şi cei mai puternici sunt gata să accepte partea lor de responsabilitate pentru această schimbare şi în cadrul aceastei schimbări", a declarat Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei.

Aderarea UE la CEDO va plasa UE pe picior de egalitate cu statele sale membre în ceea ce priveşte sistemul de protecţie a drepturilor fundamentale, sistem supravegheat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Acest lucru va permite ca vocea UE să fie auzită atunci când cauzele ajung pe rolul Curţii de la Strasbourg. Odată cu aderarea, UE va deveni al 48-lea semnatar al CEDO. Uniunea va avea propriul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Aderarea va oferi, de asemenea, o nouă posibilitate de remedii pentru cetăţeni. Aceştia vor putea înainta plângeri Curţii Europene a Drepturilor Omului - după ce au epuizat căile de atac interne - cu privire la pretinsa încălcare a drepturilor lor fundamentale de către UE în.

Fundal

Aderarea UE la CEDO este prevăzută în cuprinsul articolului 6 din Tratatul de la Lisabona şi de articolul 59 din CEDO, după modificatrea prin Protocolul 14.
La 17 martie, Comisia a propus directivele de negociere pentru aderarea UE la CEDO (IP/10/291). La 4 iunie, miniştrii de justiţie din UE au acordat Comisiei mandatul de a desfăşura negocieri în numele lor. La 26 mai, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a dat un mandat ad-hoc Comitetului director pentru drepturile omului pentru a elabora cu UE instrumentul juridic necesar pentru aderarea UE la CEDO.

Etapele următoare

Începând de astăzi (07.07.2010), negociatorii din partea Comisiei şi experţi de la Comitetul pentru Drepturile Omului, din cadrul Consiliul Europei, se vor întruni în mod regulat pentru a lucra la acordul de aderare. La sfârşitul procesului, a acordul de aderare se va încheia între Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi în unanimitate de către Consiliul UE. Parlamentul European, care trebuie să fie pe deplin informat cu privire la toate etapele negocierilor, trebuie să îşi dea acordul. După ce acordul este încheiat, acesta va trebui să fie ratificat de către toate cele 47 părţi contractante la CEDO, în conformitate cu cerinţele lor constituţionale, inclusiv cele care sunt, de asemenea, state membre ale UE. Ambele părţi se angajează la încheiere calmă şi rapidă a discuţiilor, care să permită ca aderarea să aibă loc cât mai curând posibil.

Eudoxiu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...