Participarea studenților cercului "Lex Criminis" la conferința SECOSAFT 2024, organizată de Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"
Astăzi, 11.04.2024, studenții cercului "Lex Criminis", Csizmadi-Murvay Tunde, Moldovan Eduard, Grigorescu George și Detesan Alexandra au participat la Conferința Internațională a Studenților SECOSAFT, ediția numărul 29, organizată de Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu.
Conferința
a fost structurată în 6 secțiuni, și anume: științe militare, securitate și
relații internaționale, management și economie, științe sociale și umaniste,
științe tehnice și limbi străine. Printre participanți s-au regăsit studenți și
cadre didactice din Belgia, Ucraina, Grecia, Lituania, Republica Moldova,
Turcia, Polonia, Georgia, dar și din România.
Studenții
cercului ”Lex Crimins” au prezentat aspectele cheie legate de dreptul la
apărare în lumina Statului de la Roma, jurisprudenței și practicii Curții
Penale Internaționale, problemele practice și teoretice privind durata
conflictelor armate în calificarea crimei de război, precum și despre
implicațiile interpretării Articolului 127 al Statutului de la Roma privind
jurisdicția Curții Penale Internaționale, avându-i drept coordonatori pe conf.
univ. dr. Nicolae Ploeșteanu, conf. univ. dr. Olimpiu Sabău-Pop și lector univ.
dr. Adrian Boantă.
Astfel,
printre ideile principale s-au regăsit:
-
Există două
tipuri de conflict armat, și anume cel intern și cel internațional.
-
Conflictul
armat internațional este acea stare de fapt și de drept ce se naşte între state
atunci când unul sau mai multe state recurg la forța armată împotriva unui alt
stat, indiferent de motivele sau de intensitatea operațiunilor militare,
nefiind necesar ca starea de război să fie declarată.
-
Pentru
determinarea duratei conflictului, se utilizează abordarea doctrinară (de
facto) și jurisprudențială.
-
Dreptul la
apărare este o parte componentă a dreptului la un proces echitabil, regăsit în
Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (ECHR), Articolul 8 al
Convenției Americane a Drepturilor Omului (ACHR), Articolul 8 al Pactului
Internațional pentru drepturile civile și politice (ICCPR), toate acestea având
la bază Declarația Universală a Drepturilor Omului (UDHR).
-
Dreptul la
apărare are în structura sa patru aspecte, și anume componenta tehnică,
psihologică, umanitară și structurală.
-
Curtea
Penală Internațională a semnat un acord cu Consiliul Europei în vederea
cooperării în materia drepturilor omului, iar dreptul la un proces echitabil
este prevăzut și în Statutul de la Roma, în Articolul 64(2).
-
Condițiile
de exercitare ale dreptului la apărare sunt dependente de starea fizică și
psihică a inculpatului.
-
Regula 135
din Regulamentul de procedură și probe al Curții Penale Internaționale
reprezintă o garanție a apărării drepturilor procesuale în cazul existenței
unei condiții care face imposibilă prezența inculpatului la proces, depunerea
de mărturie, instruirea avocatului, respectiv contestarea depozițiilor ori a
probatoriului.
-
Retragerea
de la Statutul de la Roma se realizează doar în condițiile Articolului 127, la
un an după înaintarea notificării de retragere de către statul în cauză către
Secretarul General al Națiunilor Unite.
-
Din
Articolul 127 reies câteva obligații ale statelor, și anume obligația de
cooperare financiară și cooperare penală, cea din urmă fiind cea principală.
De
asemenea, au mai fost prezentate și lucrări cu privire la pericolele utilizării
inteligenței artificiale în sistemele de apărare, importanța aderării la NATO a
României, securitatea rețelelor, importanța securității cibernetice și
pericolele deep web, dar și analiza unor rapoarte „intelligence”.
Prin
participarea și prezentările lor, studenții cercului au dobândit cunoștințe
extinse și practice în problemele complexe ale securității globale și
tehnologice. Astfel, încheiem și această zi într-o notă pozitivă, nerăbdători
să vă împărtășim viitoarele noastre experiențe, și cine știe, poate să ne
revedem la Sibiu!
L.C.
Comentarii
Trimiteți un comentariu