Treceți la conținutul principal

Participarea studenților cercului "Lex Criminis" la conferința SECOSAFT 2024, organizată de Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"

 Astăzi, 11.04.2024, studenții cercului "Lex Criminis", Csizmadi-Murvay Tunde, Moldovan Eduard, Grigorescu George și Detesan Alexandra au participat la Conferința Internațională a Studenților SECOSAFT, ediția numărul 29, organizată de Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu.

Conferința a fost structurată în 6 secțiuni, și anume: științe militare, securitate și relații internaționale, management și economie, științe sociale și umaniste, științe tehnice și limbi străine. Printre participanți s-au regăsit studenți și cadre didactice din Belgia, Ucraina, Grecia, Lituania, Republica Moldova, Turcia, Polonia, Georgia, dar și din România.

Studenții cercului ”Lex Crimins” au prezentat aspectele cheie legate de dreptul la apărare în lumina Statului de la Roma, jurisprudenței și practicii Curții Penale Internaționale, problemele practice și teoretice privind durata conflictelor armate în calificarea crimei de război, precum și despre implicațiile interpretării Articolului 127 al Statutului de la Roma privind jurisdicția Curții Penale Internaționale, avându-i drept coordonatori pe conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu, conf. univ. dr. Olimpiu Sabău-Pop și lector univ. dr. Adrian Boantă.

Astfel, printre ideile principale s-au regăsit:

-        Există două tipuri de conflict armat, și anume cel intern și cel internațional.

-        Conflictul armat internațional este acea stare de fapt și de drept ce se naşte între state atunci când unul sau mai multe state recurg la forța armată împotriva unui alt stat, indiferent de motivele sau de intensitatea operațiunilor militare, nefiind necesar ca starea de război să fie declarată.

-        Pentru determinarea duratei conflictului, se utilizează abordarea doctrinară (de facto) și jurisprudențială.

-        Dreptul la apărare este o parte componentă a dreptului la un proces echitabil, regăsit în Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (ECHR), Articolul 8 al Convenției Americane a Drepturilor Omului (ACHR), Articolul 8 al Pactului Internațional pentru drepturile civile și politice (ICCPR), toate acestea având la bază Declarația Universală a Drepturilor Omului (UDHR).

-        Dreptul la apărare are în structura sa patru aspecte, și anume componenta tehnică, psihologică, umanitară și structurală.

-        Curtea Penală Internațională a semnat un acord cu Consiliul Europei în vederea cooperării în materia drepturilor omului, iar dreptul la un proces echitabil este prevăzut și în Statutul de la Roma, în Articolul 64(2).

-        Condițiile de exercitare ale dreptului la apărare sunt dependente de starea fizică și psihică a inculpatului.

-        Regula 135 din Regulamentul de procedură și probe al Curții Penale Internaționale reprezintă o garanție a apărării drepturilor procesuale în cazul existenței unei condiții care face imposibilă prezența inculpatului la proces, depunerea de mărturie, instruirea avocatului, respectiv contestarea depozițiilor ori a probatoriului.

-        Retragerea de la Statutul de la Roma se realizează doar în condițiile Articolului 127, la un an după înaintarea notificării de retragere de către statul în cauză către Secretarul General al Națiunilor Unite.

-        Din Articolul 127 reies câteva obligații ale statelor, și anume obligația de cooperare financiară și cooperare penală, cea din urmă fiind cea principală.

De asemenea, au mai fost prezentate și lucrări cu privire la pericolele utilizării inteligenței artificiale în sistemele de apărare, importanța aderării la NATO a României, securitatea rețelelor, importanța securității cibernetice și pericolele deep web, dar și analiza unor rapoarte „intelligence”. 

Prin participarea și prezentările lor, studenții cercului au dobândit cunoștințe extinse și practice în problemele complexe ale securității globale și tehnologice. Astfel, încheiem și această zi într-o notă pozitivă, nerăbdători să vă împărtășim viitoarele noastre experiențe, și cine știe, poate să ne revedem la Sibiu!

                                                                                                                          L.C.                                                                                                                           

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...