IUS IUVENTUTIS

APLICAREA, PENTRU PRIMA DATĂ, A CONDIŢIEI DE ADMISIBILITATE PRIVIND "PREJUDICIUL IMPORTANT", INTRODUS DE PROTOCOLUL NR. 14. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a suferit modificări substanţiale prin intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14, la data de 1 iunie 2010. O modificare se referă la introducerea unei noi condiţii de admisibilitate, prevăzut de articolul 35 parag. 3 lit. b), conform căreia, Curtea respinge o cerere ca inadmisibilă dacă „reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu important, cu excepţia cazului în care respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi prin protocoalele sale impune examinarea pe fond a cererii şi cu condiţia de a nu respinge pentru acest motiv nici o cauză care nu a fost examinată corespunzător de o instanţă naţională”. Chiar înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei, s-a pus problema cum anume se va determina ce înseamnă un „prejudiciu important pentru un reclamant”. Un posibil răspuns la această întrebare se va afla în...

CONVENŢIA EUROPEANĂ NU IMPUNE STATELOR SĂ ASIGURE DREPTUL LA CĂSĂTORIE CUPLURILOR DE HOMOSEXUALI – ARTICOLUL 12 – ARTICOLUL 14 COROBORAT CU ARTICOLUL 8 În fapt, Reclamanţii, Horst Michael Schalk şi Johann Franz Kopf sunt cetăţeni austrieci, născuţi în 1960, respectiv 1962. Cei doi sunt homosexuali şi formează un cuplu. În septembrie 2002, reclamanţii s-au adresat autorităţilor competente, exprimându-şi dorinţa de a încheia o căsătorie. Solicitarea lor a fost respinsă, pe motiv că, în Austria, căsătoria se încheie între persoane cu sex diferit. Guvernatorul Regional al Vienei a respins contestaţia reclamanţilor în aprilie 2003. Într-o plângere adresată Curţii Constituţionale, reclamanţii s-au plâns că imposibilitatea legală pentru ei de a se căsătorii reprezintă o încălcare a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie şi a principiului nediscriminării. În decembrie 2003, Curtea Constituţională a respins plângerea reclamanţilor, susţinând că nici Constituţia şi nici Convenţia...

AUTORITĂŢILE ŞI-AU RESPECTAT OBLIGAŢIA DE A FURNIZA ÎNGRIJIRI MEDICALE DEŢINUŢILOR - OPINII SEPARATE: IGNORAREA DE CĂTRE MAJORITATE A PROBABILITĂŢII ÎMBOLNĂVIRII ÎN PENITENCIAR. În fapt, Reclamantul, Anatolii Gavrilită este cetăţean moldovean, născut în 1972. În octombrie 2000, reclamantul a fost arestat la Constanţa pentru trafic de droguri. El a stat în centrul de arest din Constanţa până în martie 2001, când a fost transferat la Poarta Albă. În urma unui pr,oces el a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani, fiind eliberat în aprilie 2003. La momentul transferului la centrul de detenţie Poarta Albă, (vezi foto, sursa : replicaonline.ro) reclamantul a trecut printr-o examinare medicală, în urma căreia a fost declarat „sănătos clinic”. În urma unor analize efectuate la penitenciar reclamantul a fost diagnosticat cu sifilis şi a fost spitalizat în spitalul penitenciarului între aprilie şi iunie 2001. După ce a ieşit, reclamantul suferea de anemie. Simţindu-se iarăşi rău, reclamantul a ...

Ingerinţă în libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei al unui elev prin reacordarea notei la „religie/etică”, deoarece nu a dorit să urmeze cursurile de religie, iar şcoala nu a reuşti să organizeze cursurile de etică prevăzute de lege. Obligarea indirectă de a dezvălui lipsa credinţelor religioase într-o sociatate catolică. Reclamanţii, 3 cetăţeni polonezi sunt sot şi soţie, respectiv copilul lor minor, născut în 1991. Primii doi reclamanţi, soţ şi soţie sunt agnostici declaraţi. Cel de al treilea reclamant a început frecventarea şcolii primare în 1998 şi conform voinţei părinţilor el nu a frecventat orele de educaţie religioasă, fiind singurul elev din clasă care optează pentru această variantă. Orele de religie au fost programate în mijlocul zilei, astfel că reclamantul trebuie să rămâne în afara sălii de clasă, în bibliotecă sau în clubul şcolii. Scoala, în pofida dorinţei primilor reclamanţi, nu a oferit pentru copilul lor minor accesul la cursul de etică. Guvernul susţine...

(Cazul persoanei care a detonat o granadă la Liceul Jean Monnet din Bucureşti în 2002) În fapt, Reclamantul, Dragoş Ciupercescu s-a născut în 1971. El a fost arestat în martie 2003, fiind suspectat că a furat muniţie şi explozibil şi folosirea acestora în zone publice (a detonat o grenadă în faţa Liceului "Jean Monnet" din Capitală. El a fost arestat în data de 24 martie 2003. Un raport medical a indicat că reclamantul suferea de tulburări de personalitate antisociale. Având în vedere natura acuzaţiilor, conducerea Penitenciarului Jilava, unde era ţinut în arest reclamantul, a decis că reclamantul se înscrie în categoria „deţinut periculos”, astfel că, în noiembrie 2003 reclamantul a fost transferat în aripa Penitenciarului unde erau închişi condamnaţii periculoşi. Reclamantul a împărţit o celulă cu 9 paturi, cu o suprafaţă totală de 14 metrii pătraţi cu alţi 19 deţinuţi, condamnaţi definitiv la pedepse cuprinse între 10 şi 27 de ani. Regimul de detenţie în care s-a aflat re...

DESPĂGUBIRILE ACORDATE PENTRU RECLAMANT DE CĂTRE INSTANŢELE NAŢIONALE ÎNTR-O ACŢIUNE CIVILĂ PENTRU ACORDAREA DE DESPĂGUBIRI MORALE ŞI MATERIALE PENTRU ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL ÎNTR-UN TERMEN REZONABIL. NU SE ACORDĂ DAUNE MATERIALE DACĂ PREJUDICIUL NU A FOST CAUZAT DE CĂTRE DURATA EXCESIVĂ A PROCESULUI. În fapt Autorităţile fiscale, în urma unui audit realizat în 1986, au determinat că reclamantul trebuie să plătească pentru anul 1980 o aproximativ 900.000 de EURO impozit pe profit. Reclamantul a contestat decizia autorităţilor administrative şi în urma procedurilor, Consiliul de Stat, în 2002 a recalculat impozitul datorat şi a stabilit că reclamantul să plătească suma de 481.000 EURO. Reclamantul, printr-o acţiune civilă a solicitat despăgubiri de 1.126.000 EURO pentru daune materiale şi morale, datorită duratei excesive a procedurilor. Reclamantul a susţinut că suma pretinsă de el se justifică prin cheltuielile de judecată, prin inabilitatea de a se folosi de activ...

În fapt Reclamantul, Gabriel Andreescu este un cunoscut activist pentru drepturile omului, membru fondator al Comitetului Helsinki din România şi profesor de ştiinţe politice. Înainte de 1989 el a fost arestat la domiciliu, datorită criticilor la adresa regimului. Reclamantul s-a aflat printre cei care au militat pentru adoptarea Legii nr. 187/1999, care dădea dreptul tuturor persoanelor interesate să aibă acces la dosarele ţinute despre ei de către fosta Securitate. De asemenea, legea permitea accesul la informaţii de interes public despre persoanele care deţin funcţii publice şi care au fost agenţi sau colaboratori ai Securităţii. În anul 2000 reclamantul s-a adresat cu două cereri Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, solititând accesul la dosarul ţinut de securitate despre el precum şi a solicitat să i se comunice dacă membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române au colaborat sau nu cu Securitatea. El nu a primit nici un răspuns la aceste cereri. În anul 2001 ...

La originea cauzei « De Hohenzollern impotriva Romaniei » se afla cererea nr. 18811/02 indreptata impotriva Romaniei de catre doi cetateni de origine romana respectiv britanica, Carol Mircea Grigore de Hohenzollern si Paul Philip de Hohenzollern, care au sesizat Curtea la data de 22 aprilie 2002 in virtuea art. 34 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Reclamantii sunt Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, nascut in 1920 si decedat in 2006 si fiul acestuia, Paul Philip de Hohenzollern, cetatean roman si britanic, nascut in 1948. In baza Articolului 6 alineatul 1 din Conventie, care garanteaza dreptul la un proces echitabil, aplicantii reclama durata lunga a procedurilor judiciare referitoare la aplicarea unei hotarari, data inca din 1955 de o curte din Lisabona, prin care era recunoscut faptul ca, Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, nascut in afara casatoriei, este fiul legitim al Regelui Carol al II lea al Romaniei. La data de 31 august 1918 printul mostenitor Carol II al Rom...