Treceți la conținutul principal

Mali vs Al Hassan


Al Hassan Ag Abdoul Aziz Ag Mohamed Ag Mahmoud (în continuare numit Al Hassan), un bărbat cu origini în triburile Tuareg/Tamasheq Kel Ansar din Mali, născut în 19 septembrie 1977 în comunitatea Hangabera (la aproximativ 10 kilometri de nordul Goundamului, în regiunea Timbuku) a fost membru al grupării Ansar Dine și Al Qaeda, conducătorul de facto al Poliției Islamice și a participat în mod activ la executarea hotărârilor Curții Islamice din Timbuku. Pe 30 septembrie 2019, Al Hassan a fost condamnat pentru infracțiunile de crime de război și crime împotriva umanității. Procesul a fost deschis în data de 14-15 iulie 2020.

 

În data de 13 iulie 2012, Guvernul din Mali a sesizat Curtea Penală Internațională(CPI) cu privire la situația conflictuală din Mali, al cărei debut era marcat în timpul lunii ianuarie 2012. După examinarea în prealabil a situației, procurorul CPI a decis, pe 16 martie 2013, că există indicii rezonabile de a cerceta aspectele invocate de Guvernul Mali și a deschis o investigație. Printre infracțiunile comise de către Al Hassan au fost invocate de către procuror în pledoaria sa următoarele: sclavie, viol, căsătorie forțată, tortură, cruzimi, omucideri, încălcarea dreptului la demnitate, integritate fizică, atacuri armate asupra populației civile în afara unui conflict armat internațional, atacarea unor monumente istorice, culturale și a lăcașelor de cult (inclusiv a ordonat distrugerea a șapte mausolee), sclavie sexuală, multe dintre acestea comise și împotriva minorilor.

 

Gruparea islamică ”Ansar Edine”, în cadrul căreia Al Hăssan a activat, a militat pentru implementarea la nivel național și internațional a legii Sharia, o doctrină bazată pe Coran și pe învățăturile islamice, aplicând un regim inuman pentru neconformarea cu acestea (de exemplu, tăierea mâinii pentru hoți, căsătoria forțată în cazul cuplurilor care au copii în afara căsătoriei, biciuirea, violul, persecutarea izolarea și violența asupra persoanelor care consumă alcool/țigări). Această grupare își regăsește originea ideologică în gruparea Al Qaeda, respectiv ISIS, care au dat dovadă de un naționalism extrem și au comis crime în masă în mai multe părți ale lumii cu ajutorul rețelei extinse de membri și al propagandei (cel mai pertinent exemplu, deturnarea turnurilor gemene din 11 septembrie 2001, New York, SUA, ca și contestare a puterii Statelor Unite pe plan mondial).

 

În exercitarea atribuțiilor sale în cadrul Poliției Islamice, Al Hassan a avut un rol de punere în executare a ”măsurilor de corecție” anterior menționate, însă este discutabil cât de exhaustive sunt acuzațiile aduse, deoarece efectele se răsfrâng în mai multe arii ale Dreptului: Drept Internațional Umanitar/ Dreptul Internațional al Omului, având în vedere că au fost încălcate dreptul la integritate fizică, la învățământ, accesul la apă, hrană și resurse necesare supraviețuirii; Drept Internațional Penal prin modalitatea de aplicare a așa-numitelor metode ”de orientare” și aliniere cu învățăturile religioase; Drept Internațional Public, deoarece Timbuku a fost clasificat ca și sit cultural în Patrimoniu Mondial UNESCO în anul 1988, având numeroase moschei datând încă din secolul XIV și morminte ale unor sfinți aparținând culturii musulmane, cu o importanță culturală și comercială deosebită.

Arestarea lui Al Hassan a avut loc abia în 2018, după ce a fost emis mandatul de arestare pe numele său (27 martie 2018). Acesta a fost predat ICC în data de 31 martie în cursul aceluiași an pentru a fi cercetat cu privire la atrocitățile comise în perioada 2012-2013 (an în care gruparea a fost învinsă de către forțele maliene și franceze), iar audierile au avut loc intre 8 și 17 iulie 2019. Al Hassan a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare de către Curtea Penală Internațională, pe 27 iunie 2023.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î