Treceți la conținutul principal

CAUZA N. VS. REGATUL UNIT (27.05.2008) CERERE DE AZIL, TRATAMENT ÎMPOTRIVA SIDA, EXISTENŢA UNUI PERICOL LA ADRESA VIEŢII ÎN CAZ DE EXPULZARE, ART. 3

Cauza N. vs. Regatul Unit, cererea nr. 2656/05, hotărârea din 27 mai 2008

ÎN FAPT:

    Reclamanta s-a născut în 1974 în Uganda. La data de 28 martie 1998 ea a ajuns în Regatul Unit. Fiind infectat cu virusul HIV care deja a avoluat în faza de SIDA, reclamanta este internată în spital şi supusă tratamentului cu medicamente antiretroviale.
    La data de 31 martie 1998 avocatul reclamantei introduce o cerere de azil pentru reclamantă, susţinând că în Uganda ea a fost suspusă unor violenţe sexuale din partea membrilor Mişcării de Rezistenţă Naţională din Uganda şi o eventuală expulzare a ei în Uganda ar pune în pericol viaţa ei.
   În 2001 un expert medical independent a realizat un raport în care a arătat că întreruperea tratamentului ar scurta speranţa de viaţă a reclamantei la maximum 1 an şi că tratamentul de care are nevoie nu este disponibil în Uganda, numai în cantităţi mici şi la un preţ destul de inacesibil.
   Totuşi, la data de 28 martie 2001 Guvernul a refuzat acordarea azilului, motivând că tratamentul împotriva efectelor SIDA este disponibil şi în Uganda, la un nivel şi preţ comparabil cu oricare alt stat din Africa.
    Reclamanta a atacat decizia pe cale judecătorească şi într-un final, Camera Lorzilor (acţionând ca instanţă supremă) a respins cererea ei, motivând că nu există elemente probaţionale care să  ateste la nivelul probabilităţii cerut în asemenea situaţii că odată expulzat în statul de provenienţă, reclamanta ar fi supusă unui tratament contrar articolului 3. L

CERERILE RECLAMANTEI
    În cererea adresată Curţii Reclamanta susţinea că expulzarea ei în Uganda ar pune în pericol viaţa ei, deoarece există pericolul că ea va fi supusă unui tratament contrar art. 3 din Convenţie (dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane ori degradante).
  În 2005 starea reclamantei era stabilă, datorită tratamentului la care era supusă.

APRECIEREA CURŢII

1. Curtea începe prin a menţiona că pentru aplicabilitatea art. 3, tratamentul incrimnat trebuie să fie de o anumite severitate. Această severitate se analizază de la caz ca caz, ţinând cont de criterii precum circumstenţele cauzei, durata şi inensitatea relelor tratamente incriminate, starea de sănătate a reclamantului precum şi vârsta şi sexul.
2. Este o regulă de drept internaţional, general acceptată, că în condiţiile unro limitări impuse de obligaţiile internaţionale ale statului, el are dreptul de a controla intrarea, rezidenţa şi îndepărtarea străinilor.
3. Curtea analizând jurisprudenţa în materie reţine că un străin nu poate să pretinde să rămâne pe teritoriul unui stat, doar pentru a beneficia de servicile sociale din acel stat. Curtea mai reţine că reclamanta nu se plânge că odată expulzată ar fi supusă unor violenţe motivate politic, ci de simplul fapt că în statul de origine nu ar beneficia în mod rezonabil şi suficient de tratamentul necesar.
4. Curtea subliniază faptul că starea actuală a reclamantei este una stabilă, ea este aptă de călătorie. Curtea este conştientă de faptul că punerea în aplicare a deciziei de expulzare ar avea ca şi consecinţe deteriorarea treptată a stării de sănătate a reclamantei. Dar se mai menţionează în hotărârea Curţii că o nivelul şi evoluţia deteriorării nu poate fi prevăzută în prezent.
5. În final, Curtea reţine că la asemenea situaţii, unde este adusă în discuţie expulzarea unor indivizi aflaţi sub tratament împotriva SIDA, numai în situaţii excepţionale se poate pune în discuţie aplicarea art. 3 ( exemplu dacă întreruperea tratamentului ar avea ca şi consecinţă iminentă şi sigură moartea individului în cauză). În cazul reclamantei Curtea nu a găsit asemena circumstanţe excepţionale şi a decis că prin punerea în aplicare a deciziei de expulzare împotriva reclamantei, articolul 3 din Convenţia nu ar fi încălcată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…

RAMANAUSKAS ÎMPOTRIVA LITUANIEI, CEREREA NR. 74420/01, HOT. DIN 05.02.2008 - AGENT PROVOCATOR - PROCES ECHITABIL

Domnul Kestas Ramanauskas cetăţean Letonia, născut in 1966 in Kaišiadorys.


ÎN FAPT

Kestas a fost abordat de AZ în vederea achitării lui VS contra sumei de 3000 dolari americani.
Prima dată Kestas a refuzat însă după ce AZ a reiterat oferta de câteva ori, Kestas a acceptat.
Guvernul a susţinut că VS şi AZ au negociat mita cu Domnul Kestas din proprie iniţiativă şi înainte de a anunţa autorităţile.
AZ era ofiţer în cadrul Ministerului de Interne într-o unitate specializată pe anticorupţie (STT) a procedat la informarea superiorilor săi în legătură cu faptul ca Domnul Kestas a acceptat mita.
La 26 Ianuarie 1999 STT a introdus o cerere în faţa adjunctului procurorului general în vederea aprobării unui model de conduită penală simulate. Cererea a fost aprobata la 26 Ianuarie 1999 şi justificată în baza informaţiilor operaţionale adunate de STT. Documentul a fost semnat de adjunctul procurorului general la 27 Ianuarie 1999, aceasta constituind forma finală a documentului.
La data de 11 Februarie 1…