IUS IUVENTUTIS

La originea cauzei se află cererea nr. 19616/04 înaintată împotriva Poloniei de dl. Jerzy Pieniak în baza art.34 din Convenţie, în data de 3 octombrie 2003. În fapt În 18 septembrie 2001, reclamantul a fost arestat sub acuzaţia de răpire. A fost dus la secţia de Poliţie Łuków şi reţinut pentru 48 de ore. Reţinere a fost prelungită pentru alte 24 de ore. După arestare, reclamantul a fost examinat de doctorul Z.M. care a găsit doar câteva zgârieturi superficiale, care nu puteau să apară decât cu câteva ore mai devreme. Reclamantul susţine că ofiţerii de poliţie au abuzat verbal în timpul interogatoriului şi l-au lovit în stomac, piept, umeri, faţă şi mâini. Guvernul nu a răspuns acestor afirmaţii. În 19 septembrie reclamantul a fost prezentat în faţa procurorului de către 2 poliţişti,M.M. şi T.K., fiind interogat de către procuror. Reclamantul susţine că s-a plâns de tratamentul la care a fost supus, dar Guvernul susţine că nu există nici o notă cu plângerea reclamantului din timpul inte...

Cauza Ileana Lazăr vs. România (Cerea nr. 5647/02 hotărârea din 17 februarie 2009) ÎN FAPT 1.Reclamanta, doamna Ileana Lazăr s-a născut în anul 1943 şi locuieşte în Râmnicu-Sărat şi a sesizat Curtea la data de 2 noiembrie 2000. În 1959, un bun imobiliar («bunul») format dintr-o moară şi terenul aferent de 2 000 m2 aparţinând bunicului reclamantei a fost naţionalizat. Decizia de naţionalizare a fost emisă în 1971 de către consiliul departamental din Buzău. Pe durata anilor de exploatare statul a realizat mai multe lucrări de ameliorare şi modernizare a costrucţiei şi a instalaţiilor morii. 1. Acţiunea în revendicare 2. La data de 16 martie 1998 reclamanta a sesizat Judecătoria din Râmnicu-Sărat cu o acţiune în revendicare împotriva primăriei din Zărneşti (Primăria) pe motiv că naţionalizarea s-a făcut ilegal. Primăria a prezentat un memoriu solicitând respingerea acţiunii şi solicitând reclamantei să plătească suma de 100 000 000 lei (ROL) sumă investită în bun după anul 1971. De asemen...

* Drepturile de autor asupra filmului aparţin Consiliului Europei

Procedura 1. La originea acestei cauze se găseşte cererea nr. 28607/04, îndreptată împotriva României de resortisanţi al acestui stat, în persoana doamnelor Ioana Voichiţa Cernescu şi Anca Simina Manolache (reclamanţi), care au sesizat Curtea Europeană în data de 9 iulie 2004, în virtutea art. 34 din Convenţia europeană a drepturilor omului. 2. Reclamantele sunt reprezentate de dl. Z Iacob, iar Guvernul român de agentul Răzvan Horaţiu Radu reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe. În fapt Circumstanţele cauzei 3. Reclamantele sunt născute în anii 1944 respectiv 1938 şi trăiesc în Bucureşti. Urmare a decesului doamnei Ioana Voichiţa Cernescu survenit la data de 6 martie 2007, moştenitorii săi, Victor Constantin Cenusa şi Simina Crăiţa Fluture şi-au manifestea printr-o scrisoare dorinţa de a continua acţiunea în instanţă. 4. În anul 1950, imobilul proprietatea părinţilor reclamantei precum şi terenul aferent acestuia au făcut obiectul unei naţionalizări. 5. La data de...

În cursul zilei de ieri, 19 februarie 2009, Belgia a demarat o procedură contencioasă în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) împotriva Senegalului, motivând acest demers prin „existenţa unei dispute între Regatul Belgiei şi Republica Senegal cu privire la modalitatea de respectare de către Senegal a obligaţiei de a-l judeca „pe fostul Preşedinte al Ciadului, Hissène Habré” pentru fapte incluzând acte de tortură, respectiv crime împotriva umanităţii „sau de a-l extrăda Belgiei cu scopul demarării acţiunii penale împotriva acestuia”. De asemenea, Statul reclamant a înaintat o cerere prin care solicită Curţii ca aceasta să indice măsurile provizorii care trebuie luate în vederea protejării drepturilor sale până în momentul în care Curtea va pronunţa o Hotărâre asupra fondului. În cererea sa, Belgia susţine că Senegalul, Stat în care Dl Habré se află în exil începând cu anul 1990, nu a luat nici o măsură adecvată în pofida repetatelor solicitări pe care Belgia le-a făcut privi...

-rezumat- „Directiva 2004/83/CE – Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară – Persoană care poate beneficia de protecție subsidiară – Articolul 2 litera (e) – Risc real de a suferi vătămări grave – Articolul 15 litera (c) – Amenințări grave și individuale la adresa vieții sau a persoanei unui civil ca urmare a violenței generalizate în caz de conflict armat – Probă” La data de 13 decembrie 2006, Domnul Elgafaji a depus o cerere pentru un permis de şedere temporală în Olanda, împreună cu documentaţie prin care încerca să dovedească riscurile la care ar fi supus dacă ar fi expulzat în ţara de origine, anume Irak. Ministerul competent, la data de 20 februarie 2006 a respins cererea Domnului Elgafaji, susţinând că solicitantul nu a demonstrat într-un mod rezonabil circumstanţele invocate, astfel nu s-a stabilit un riscul real şi serios a unei ameninţări individuale la care ar fi fost expus solicitan...

Directoratul General pentru Politicile Interne a Uniunii Europene, a elaborat Studiul comparativ ECAS (European Citizen Action Service) referitor la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul cetăţenilor Uniunii şi a membrilor de familie a acestora la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul Statelor Membre. După o scurtă prezentare a contextului de aplicare a libertăţii de circulaţie, mai jos găsiţi un rezumat a Studiului. Introducere Mobilitatea este una din condiţiile necesare pentru ca sistemul competitiv dintre state să fie şi efectiv. Acest lucru este necesar nu numai pentru companii, capitaluri sau muncitori, dar şi pentru toţi cei care sunt afectaţi de reglementări şi care doresc să îşi exprime preferinţele în ceea ce priveşte jurisdicţia sub care doresc să trăiască. Referindu-se la cetăţenia europeană, Avocatul General Cosmas a afirmat că aceasta oferă persoanelor dreptul de a călători şi de a se stabili liber pe teritoriul Comunităţii. Prin Directiva Parl...

La împlinrea unui an de la pronunţarea declaraţiei unilaterale de independenţă a Instituţiilor Provizorii ale Administraţiei Autonome din Kosovo (17 februarie 2008) statutul acestei provincii cu veleităţi statale este în continuare aşezat sub semnul întrebării. Încercăm, deci, o expunere succintă a contextului politico-diplomatic în care se situează problema discutată, indicarea procedurii de adoptare de către Curtea Internaţională de Justiţie a unui Aviz Consultativ privind situaţia din Kosovo, respectiv oferirea unei perspective personale însuşite în urmă cu mai bine de un an, cu ocazia unei vizite făcute atât pe partea sârbă cât şi pe cea albaneză a acestei provincii. Contextul politico-diplomatic Până în prezent, 54 dintre Statele membre ale ONU au recunoscut independenţa provinciei, în timp ce dintre cei cinci membri cu drept de veto ai Consiliului de Securitate trei au recunoscut declaraţia (SUA, Regatul Unit, Franţa). Pe de altă parte, China şi-a exprimat îngrijorar...