Treceți la conținutul principal

THE ADVANTAGES OF SOFT LAW

I will focus on the advantages of soft law in order to understand the reason why it became such an important tool in international law in the recent decades. Before starting I will define the term soft law. The notion describes international instruments that their makers recognise are not treaties[1] and which are not intended to create legal rights and obligations.[2] The idea is based on the presupposition that we need complementary normative instruments in order to regulate the multi-dimensioned problems of our contemporary world.[3]

Firstly, as Anthony Aust puts it, there is a lack of formality with non-binding instruments. As a consequence, while an informal instrument becomes effective on signature or at a fixed date,[4] a treaty can only become effective upon domestic ratification, which can take a long time.[5] For example the Rio Declaration on Environment and Development could achieve universal participation in such a short period of time only due to its character of soft law.

Secondly, because it is not a treaty it is not required to be registered pursuant to article 102 of the UN Charter, nor to be published in the official journal of the signatory state. As a result, soft law arrangements are preferred especially in the defence field, where confidentiality is essential for reasons of national security.[6]

Thirdly, if an informal instrument contains provisions for the settlement of disputes then it usually provides for settlement of dispute through negotiation between the parties (no referral to any court or third party).

Another, and probably the greatest advantages of a soft law instrument is its flexibility, or in other words, the simplicity with which it can be amended. Any amendment can be effected with the same velocity as the conclusion of the instrument itself. In the case of arrangements with complicated technical or financial provisions there is usually a need to make frequent modifications.[7] Examples for this would be the Food and Agriculture Organization’s Code of Conduct on Responsible Fisheries, which was further developed by non-binding instrument.[8]

Chinkin points out another feature of soft law, namely that it can be used as compromise between states which did not favour a regulatory instrument and states which would have preferred a treaty. Furthermore, another important advantage of soft law is that it can influence international politics.[9]

Finally, for termination a period of notice is commonly required which is less than for treaties. It could also be argued that no notice is required, because it is not a legally binding instrument. According to Aust if the instrument is supplementary to a treaty and has no termination clause, then termination depends upon its purpose. If it is essential for the implementation of the treaty, the arguments against termination of the informal instrument are stronger.

To conclude I would like to mention that the major shortcoming of soft law is also its greatest strength, the fact that it is non-binding guarantees its speed, flexibility, simplicity and confidentiality.



[1] Aust2, p.11.

[2] Oppenheim, pp.899-900

[3] D’Aspremont, pp.1075-1076.

[4] Aust, p.789.

[5] Evans, p.125.

[6] Aust, p.792.

[7] Aust, p.791.

[8] Evans, p.125.

[9] Shaw, p.111.



BIBLIOGRAPHY


Articles

1. A. Aust, “The Theory and Practice of Informal International Instruments”, 35 International and Comparative Law Quarterly (1986), hereinafter: Aust.

2. C.M. Chinkin, “The Challenge of Soft law: Development and Change in International Law”, 38 International and Comparative Law Quarterly (1989), hereinafter: Chinkin.

3. J. d'Aspremont, “Softness in International Law: A Self-Serving Quest for New Legal Materials”, 19 European Journal of International Law (2008), hereinafter: d’Aspremont.

4. H. Hillgenberg, “A fresh Look at Soft Law”, 10 European Journal of International Law (1999).


Books

1. A. Aust, Handbook of International Law (Cambridge: Cambridge University Press, 2005), hereinafter: Aust2.

2. M.D. Evans, International Law, Third Edition (Oxford: Oxford University Press, 2010), hereinafter Evans.

3. M. Shaw, International Law, Fifth Edition (Cambridge: Cambridge University Press, 2003), hereinafter: Shaw.

4. L. Oppenheim, International Law, Eighth Edition (Oxford: Oxford University Press, 1956), hereinafter: Oppenheim.


Treaties and other instruments

1. Charter of the United Nations, 26 June 1945, Can TS 1946 No. 7.

2. Food and Agriculture Organization’s Code of Conduct on Responsible Fisheries, hereinafter: FAO’s Code of Conduct on Responsible Fisheries.

3. Rio Declaration on Environment and Development 14 June 1992, hereinafter: Rio Declaration.

Comentarii

  1. E un articol splendid! Mi-am adus aminte de Aust, caci nu mai stiu pe unde imi este cartea! Dar cred ca e scris la fel de bine ca Aust!

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…