IUS IUVENTUTIS

În situaţia în care hotărârile pilot, dispunând adoptarea unor măsuri generale sunt oricum la modă, este util să precizăm din activitatea Curţii, câte hotărâri de acest gen au fost adoptate de Curte. Potrivit bazei de date a Curţii, din cele 47 state membre Consiliului Europei, până în prezent 11 au primit, în total 17 hotărâri pilot, după cum urmează: România Viaşu v. România, cererea nr. 75951/01, hotărârea din 09.12.2008 Faimblat v. România, cererea nr. 23066/02, hotărârea din 13.01.2009 Katz v. România, cererea nr. 29739/03, hotărârea din 13.01.2009 Menţiune: România deţine recordul la numărul hotărârilor pilot. Italia Stornaiuolo v. Italia, cererea nr. 52980/99, hotărârea din 08.08.2006 Măsuri: Măsuri legale, administrative şi bugetare pentru eliminarea obstacolelor juridice în procedura de obţinere a compensaţiilor în caz de expropriere şi acordarea efectivă a acestor compensaţii. Scordino v. Italia (Nr. 3), cererea nr. 43662/98 , hotărârea din 06.03.2007 Măsuri: Eliminarea obst...

Vânzarea de către stat a bunului altuia, unui terţ de bună credinţă – sistem legislativ defectuos care permite existenţa concomitentă a două titluri de proprietate cu privire la acelaşi imobil – problemă structurală a sistemului de restituire a bunurilor naţionalizate în perioada comunistă – necesitatea adoptării unor măsuri generale pe baza art. 46 din Convenţie NOTĂ: în ultimele luni, de la Curtea europeană se observă o schimbare de tactică în analizarea cauzelor împotriva României, cu privire la retrocedarea imobilelor naţionalizate în perioada comunistă. Astfel, statul român a reuşit performanţa de a fi obligat prin trei hotărâri în două luni la adoptarea unor măsuri generale pe baza art. 46. Astfel, s-a ajuns acolo încât România pune în pericol sistemul de protecţie pus în funcţiune de Convenţie. În consecinţă, Curtea nu mai are răbdare şi impune adoptarea unor măsuri generale. Problema care se pune este că legislaţia privind retrocedările este atât de complicată, încât autorităţ...

Dreptul la liberă exprimare, art. 10 - condamnarea editorilor unei cărţi despre războiul din Algeria la amendă penală pentru apărarea în public a crimelor de război - libertatea informaţiilor şi părerilor - aprecierea unor fapte istorice - proporţionalitatea ingerinţei cu scopul urmărit - necesitatea măsurii într-o societate democratică. În fapt, Reclamanţii, sunt două persoane fizice, Oliver Orban şi Xavier de Bartillat cetăţeni francezi şi o companie de drept francez, denumită Editions Plon. La momentul faptelor, reclamanţii au fost la conducerea Editions Plon. În mai 2001, la editura reclamanţilor a apărut o carte, intitulată „ Services Spéciaux Algérie 1955-1957”, operă în care autorul, Generalul Aussaresses, un fost membru al serviciilor secrete a descris fapte de tortură şi execuţii de pe timpul războiului din Algeria. Din prima tipărire s-au vândut 25.000 de exemplare, de aceea cartea a fost retipărită de mai multe ori. Coperta interioară a cărţii îl descrie pe autor ca fiind un...

Dreptul la liberă asociere - dizolvarea unei asociaţii de Curtea Constituţională - motivare insuficientă - conceptul de necesitate într-o societate democratică În fapt, Cauza a fost adusă în faţa Curţii de către o asociaţie din Macedonia (Asociaţia Cetăţenilor Radko & Paunkovski, denumită în continuare Asociaţia) şi de către un cetăţean al acestui stat, domnul V. Paunkovski, preşedintele Asociaţiei. La data de 24 mai 2000, zece cetăţeni macedonieni, inclusiv cel de al doilea reclamant, au fondat Asociaţia, în oraşul Ohrid, Asociaţia fiind înregistrată la instanţa competentă. Actul constitutiv al Asociaţiei, la art. 3 defineşte Asociaţia ca fiind o organizaţie independentă, apolitică care studiază şi promovează activitatea Mişcării de Eliberare Macedonene, prin mijloace şi standarde democratice. Articolul 7 din actul constitutiv prevede scopurile Asociaţiei: „Asociaţia are următoarele obiective: - încearcă să se ridice şi să se afirme în spaţiul cultural macedonean - încearcă să st...

Notă: După cauza Viaşu împotriva României, pronunţată în decembrie 2008, ieri, la data de 13 ianuarie Curtea europeană a mai pronunţat o hotărâre împotriva României prin care – alarmată de situaţia legislaţiei cu privire la retrocedarea imobilelor naţionalizate – a dispus luarea unor măsuri generale. Asemenea hotărâri se numesc în doctrină „hotărâri pilot” [1] . Considerăm util să facem anumite precizări cu privire la ce anume înseamnă pe plan juridic o hotărâre care impune necesitatea luării unor măsuri generale şi care sunt efectele acestor hotărâri. Fundamentul juridic al acestor hotărâri se află în art. 46 a Convenţiei, prin care statele părţi se angajează să execute hotărârile CEDO, iar Comitetului de Miniştrii a Consiliului Europei îi revine obligaţia de a supraveghea executarea. Comitetul de Miniştrii, cu scopul de a asigura efectivitatea mecanismului de protecţie instaurat de Convenţie, a adoptat Rezoluţia Res(2004)3 cu privire la hotărârile care relevă existenţa unei probleme...

dreptul la viaţă - omor din culpă - folosirea de către poliţişti a armei de foc în mod neautorizat Prin cererea nr. 43326/05 împotriva Republicii Elene cetăţeanul grec Grigorios Leonidis a susţinut că fiul său a fost omorât în circumstanţe în care recurgerea la forţa letală nu este justificată. De asemenea, el se plânge că autorităţile nu şi-au îndeplinit obligaţia de a efectua o anchetă adecvată, eficiente şi promptă cu privire la incident. Curtea a decis să se examineze cererea pe fond în acelaşi timp cu admisibilitatea sa. I) Circumstanţele cauzei Solicitantul, Dl. Grigorios Leonidis, este de naţionalitate greacă , de origine rusă, născut în 1952 şi locuieşte în Salonic. A) Circumstanţele morţii lui Nikolas Leonidis stabilite de instanţele naţionale. La 25 martie 2000 fiul de 18 ani al solicitantului, N.L şi 2 dintre prietenii săi se aflau într-un district al vechii părţi a oraşului Salonic, şi deoarece unei patrule formate din doi poliţişti li s-au părut dubioşi, aceştia ...