Treceți la conținutul principal

Hotărârile pilot din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

De la

În situaţia în care hotărârile pilot, dispunând adoptarea unor măsuri generale sunt oricum la modă, este util să precizăm din activitatea Curţii, câte hotărâri de acest gen au fost adoptate de Curte.

Potrivit bazei de date a Curţii, din cele 47 state membre Consiliului Europei, până în prezent 11 au primit, în total 17 hotărâri pilot, după cum urmează:

România

Viaşu v. România, cererea nr. 75951/01, hotărârea din 09.12.2008

Faimblat v. România, cererea nr. 23066/02, hotărârea din 13.01.2009

Katz v. România, cererea nr. 29739/03, hotărârea din 13.01.2009

Menţiune: România deţine recordul la numărul hotărârilor pilot.

Italia

Stornaiuolo v. Italia, cererea nr. 52980/99, hotărârea din 08.08.2006

Măsuri: Măsuri legale, administrative şi bugetare pentru eliminarea obstacolelor juridice în procedura de obţinere a compensaţiilor în caz de expropriere şi acordarea efectivă a acestor compensaţii.

Scordino v. Italia (Nr. 3), cererea nr. 43662/98, hotărârea din 06.03.2007

Măsuri: Eliminarea obstacolelor juridice din calea obţinerii restituirii terenurilor ocupate în absenţa exproprierii, iar acolo unde retrocedarea nu este posibilă din motive bine justificate, acordarea de compensaţii. Adoptarea unor măsuri bugetare pentru despăgubirea celor care au suferit o pagubă care nu este acoperită prin măsura restituirii.

Albania

Driza v. Albania, cererea nr. 33771/02, hotărârea din 13.11.2007

Măsuri: Adoptarea unor măsuri legale, administrative şi bugetare pentru eliminarea obstacolelor juridice din calea obţinerii restituirii imobilelor expropriate de fostul regim, restituire prevăzută de Legea Proprietăţii din 1993. Adoptarea unor planuri privind evaluarea valorii imobilelor în cazul celor îndreptăţiţi la restituire în natură şi constituirea unor fonduri pentru cei îndreptăţiţi la compensaţii. De asemenea se recomandă asigurarea executării hotărârilor judecătoreşti prin care instanţele admit cereri de restituire.

Ramadli şi alţii v. Albania, cererea nr. 38222/02, hotărârea din 13.11.2007

Măsuri: adoptarea de măsuri legislative, administrative şi bugetare pentru introducerea unor remedii efective în cazul încălcării Convenţiei, în concret prin desemnarea entităţii care să soluţioneze cereri în ceea ce priveşte aplicarea Legii Proprietăţii din 1993, desemnarea regulilor procesuale pentru soluţionarea acestor cereri şi asigurarea efectivă a respectării acestor proceduri. Adoptarea unor hărţi pentru a asigura respectarea Legii Proprietăţii în cazul celor îndreptăţiţi la restituirea imobilelor în natură şi desemnarea unor fonduri pentru cei îndreptăţiţi să primească compensaţii.

Polonia

Broniowski v. Polonia, cererea nr. 31443/96, hotărârea din 22.06.2004

Măsuri: cauza privea aplicarea unei legi prin care s-a dispus acordarea de compensaţii celor care şi-a abandonat bunurile înainte de 1945 pe teritoriul fostei Republici Polone, teritorii care după 1945 nu mai făceau parte din Polonia (teritoriile peste râul Bug).Curtea a ajuns la concluzia că se impune adoptarea de măsuri generale prin căi legislative şi administrative pentru asigurarea despăgubirii efective şi într-un timp rezonabil a celor îndreptăţiţi la asemenea compensaţii. Deoarece în cauză problema aplicării art. 41 încă nu era posibilă, aceasta s-a făcut prin hotărârea din 28.09.2005 prin care Curtea a luat act de rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, examinând totodată şi măsurile generale adoptate de Polonia.

Hulten – Czopska v. Polonia, cererea nr. 35014/97, hotărârea din 19.06.2006

Măsuri: Cauza privea anumite aspecte legate de probleme sistematice ale legislaţiei din Polonia, conform căreia proprietarii de terenuri erau împiedicaţi în anumite circumstanţe să dispună de terenul lor, iar legislaţia îi împiedica să primească chirii la o valoare normală.

Curtea a considerat că se impune adoptarea unor măsuri generale de natură legislativă prin care chiriaşii să aibă posibilitatea de a cere o chirie la valoarea pieţei şi să aibă posibilitatea de a contesta chiriile controlate de stat.

Turcia

Xenides – Arestis v. Turcia, cererea nr. 46347/99, hotărârea din 22.12.2005

Măsuri: În cauză era vorba despre imposibilitatea reclamantei de a folosi locuinţa sa în urma unor acţiuni ale armatei. Curtea a recomandat necesitatea punerii în aplicare a unui remediu efectiv pentru persoanele aflate în situaţia reclamantei.

Hassan şi Eylen Zengin, cererea nr. 1448/04, hotărârea din 09.10.2007

Măsuri: în cauză Curtea a observat că sistemul turc de educaţie încalcă dreptul la educaţie, protejat de art. 2 din Protocolul 1, deoarece în ceea ce priveşte educaţia religioasă, sistemul nu întruneşte criteriul de obiectivitatea şi pluralism şi nu ia în considerare convingerile şi opţiunile religioase ale părinţilor.

Slovenia

Lukenda v. Slovenia, cererea nr. 23032/02, hotărârea din 06.12.2005

Măsuri: pentru a prevenii încălcări a art. 6 în ceea ce priveşte judecata într-un termen rezonabil, Curtea recomanda adoptarea unor noi remedii efective, în sensul acordat noţiunii de către jurisprudenţa Curţii

Slovacia

Urbanska Obec Trencianske Biskupice v. Slovacia, cererea nr. 74258/01, hotărârea din 27.11.2007

Măsuri: eliminarea obstacolelor juridice din calea închirierii terenurilor în termeni care iau în considerare valoarea reală a terenului precum şi a chiriei plătite.

Portugalia

Martins Castro şi Alves Carreia de Castro v. Portugali, cererea nr. 33729/06, hotărârea din 10.06.2008

Măsuri: adoptarea de măsuri legislative care să introducă un recurs efectiv în procedurile administrative, într-o manieră care să respecte şi criteriul celerităţii. Curtea a constatat că sistemul jurisdicţiilor administrative din speţă nu întruneşte cerinţa de recurs efectiv.

Malta

Ghico v. Malta, cererea nr. 31122/05, hotărârea din 17.07.2008

Măsuri: adoptarea unor măsuri care să elimine inechităţile între proprietarii de terenuri şi chiriaşi, din cauza situaţiei dezavantajoase a chiriilor.

Rusia

Burdov v. Rusia (Nr. 3), cererea nr. 33509, hotărârea din 15.01.2009

Măsuri: Cauza privea probleme sistematice privind executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă pronunţate împotriva autorităţilor de stat. Curtea a decis că se impune adoptarea unor măsuri generale pentru introducerea unor remedii efective care să prevină încălcările Convenţiei şi să asigure executarea efectivă a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în procese civile aduse împotriva autorităţilor statului

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

De la
La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe