Dreptul la liberă asociere art. 11 – ingerinţă – refuzul înregistrării unei asociaţii pe motiv că urmăreşte scopuri politice – necesară într-o societate democratică- justificare rezonabilă şi suficientă
În fapt
Reclamantul este preşedintele asociaţiei „Societate Civilă pentru Interes bulgar, Demnitate Naţională, Uniune şi Integrare – pentru Bulgaria” (în continuare asociaţia), asociaţie fondată la data de 19 decembrie 1996.
Asociaţii au adoptat un statut, din care urmează câteva pasaje:
1. Asociaţia este o organizaţie patriotică, bulgară şi non-profit. Va fi DEMOCRATICĂ în formă şi NAŢIONALĂ în conţinut.
OBIECTIVE: luminare în masă istorică şi morală, societală şi politică, culturală şi educaţională, ştiinţifică, sport şi tehnică, publicitară, caritabilă şi orice alte activităţi care nu sunt interzise de lege asociaţiilor non-profit.
2. Asociaţia este fondată cu scopul de a înălţa spiritul bulgar, de a proteja interese bulgare şi de a crea o naţiune bogată, prosperă şi patriotică (...)
3. Asociaţia militează pentru crearea unui tribunal a poporului, pentru judecarea celor responsabili de cele mai grave crize economice, spirituale, morale şi demografice în societatea bulgară, în sistemul bancar bulgar şi în administraţia de stat, începând cu 9 septembrie 1944(...).
Asociaţia este pentru reinstaurarea unei Constituţii Tarnovo (cu posibile amendamente).
Asociaţia este pentru schimbarea formei de guvernământ a Bulgariei şi pentru întoarcerea Majestăţii Sale, Regele Simeon al II-lea în ţara de mamă şi pe tron. (...)
În drept
Presupusa încălcare a art. 10 şi 11 din Convenţie
Reclamantul a susţinut în faţa Curţii că cererea sa trebuie analizată din privinţa art. 10 şi 11 din Convenţie. El a susţinut că ingerinţa suferită de el şi de asociaţia pe care urmărea să o înregistreze nu a fost prevăzută de lege, pentru că Tribunalul Regional, în hotărârea sa nu s-a bazat în mod expres pe o prevedere a Legii privind Partidele Politice. În opinia lui, argumentaţia Curţii potrivi căreia numai partidele politice pot urmări scopuri politice este o neînţelegere fundamentală a rolului organizaţiilor non-profit într-o societate democratică. El a mai susţinut că această ingerinţă nu era necesară într-o societate democratică. În opinia lui înregistrarea asociaţiei a fost numai şi numai consecinţa conţinutului articolelor din statut. El a arătat că asociaţia nu a întreprins nici o activitate menită să propage violenţă sau principii nedemocratice. Ideea de monarhie, precum şi ideea de stemă monarhică (asociaţia în statut a susţinut repunerea stemei monarhiei ca şi stemă a statului) nu este împotriva nici unui principiu democratic, aspect evidenţiat şi de faptul că la putere în Bulgaria, între 2001 şi 2005 s-a aflat o coaliţie care purta numele de „Mişcarea Naţională Simeon al II-lea”, după Simeon al II-lea, care întors din străinătate a devenit prim-ministru.
În replică, Guvernul a susţinut, că ingerinţa a fost prevăzută de lege, de Constituţia din 1991, de Legea privind Persoanele şi Familia şi de Legea privind Partidele politice. Guvernul a mai menţionat că membrii asociaţiei sunt libere să determine conţinutul statului asociaţiei, dar acesta trebuie să respecte întotdeauna legea. În opinia Guvernului, asociaţia reclamantului a urmărit scopuri care erau contrare unor principii ale democraţiei şi comandamentelor constituţionale.
Încercând să determine natura legală a cererii reclamantului (deoarece acesta iniţial s-a bazat pe art. 10, iar după primirea poziţiei Guvernului a susţinut şi încălcarea art. 11), Curtea ajunge la concluzia că cererea reclamantului trebuie analizată în raport cu art. 11, considerat în lumina prevederilor art. 10 (A se vedea şi cauzele: APEH Uldozotteinek Szovetsege şi alţii vs. Ungaria (cererea nr. 32367/96), Maestri vs. Italia (cererea nr. 39748/98)).
Principii generale în jurisprudenţa Curţii cu privire la dreptul la liberă asociere
Dreptul de a forma o asociaţie este o parte inerentă a dreptului protejat de art. 11 din Convenţie. Posibilitatea de a forma o entitate legală pentru a acţiona în comun pe domeniul unor interese mutuale este unul dintre cele mai importante aspecte ale dreptului la liberă asociere. Modul prin care legislaţia naţională asigură aplicare practică de către autorităţi a acestui drept, este un indicator important a stării democraţiei în ţara respectivă. Desigur, statele au dreptul de a se asigura că scopurile unei asociaţii sunt conforme cu regulile stabilite de lege, dar acest drept este condiţionat de obligaţiile asumate de stat prin Convenţie şi este supus controlului organelor Convenţiei (în special a Curţii) (a se vedea Sidiropoulos şi alţii vs. Grecia (hotărârea din 10 iulie 1998), Ramazanova şi alţii vs. Azerbaijan, (cererea nr. 44363/02).
Pluralismul, ca şi concept al democraţiei, presupune recunoaşterea şi respectul pentru diversitate şi dinamismul tradiţiilor culturale, credinţelor religioase, etc. Interacţiunea armonioasă a persoanelor şi grupurilor cu identităţi diferite este un criteriu esenţial pentru obţinerea unei coeziuni sociale. În acest fel, este natural, ca acolo unde societatea civilă funcţionează într-o manieră sănătoasă, participarea cetăţenilor la procesul democratic este în mare măsură realizată prin apartenenţa la diferite asociaţii, în cadrul cărora integrarea se realizează prin urmărirea în comun a unor interese comune.
A existat o ingerinţă?
Curtea Europeană consideră că refuzul instanţei naţionale de a înregistra asociaţia reclamantului echivalează cu o ingerinţă în exercitarea dreptului la liberă asociere. (A se vedea Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu vs. România).
În aceste condiţii Curtea trebuie să examineze dacă această ingerinţă a fost prevăzută de lege, a urmărit unul dintre scopurile legitime prevăzute de para. 2 din art. 11 şi dacă a fost necesară într-o societate democratică pentru urmărirea acestor scopuri.
Dacă ingerinţa a fost prevăzută de lege?
Curtea reaminteşte că instanţele naţionale în motivarea refuzului lor de a înregistra asociaţia s-au bazat pe mai multe prevederi constituţionale. În opinia reclamantului, instanţele naţionale au aplicat în mod greşit legea. Curtea Europeană notează că în primul rând este atributul instanţelor naţionale modul de aplicare şi interpretare a legislaţiei naţionale. Luând în considerare modalitatea de formulare a textelor constituţionale, trebuie reamintit că nu este posibil o rigiditate absolută în formularea articolelor constituţionale. Nivelul de precizie a textelor legislative naţionale depinde de instrumentul din care fac parte şi despre natura domeniului acoperit de ei. Chiar şi în aplicarea unor texte legale clare se ivesc unele probleme de interpretare. Rolul instanţelor naţionale este de a înlătura aceste dubii în aplicare unor prevederi legale. În consecinţă curtea ajunge la concluzia că ingerinţa a fost prevăzută de lege.
Dacă ingerinţa a urmărit un scop legitim?
Curtea acceptă ideea, că ingerinţa avea menirea de a proteja siguranţa naţională, de a preveni dezordinea şi de a proteja drepturile şi libertăţile altora.
Dacă ingerinţa era necesară într-o societate democratică?
Principii generale
Excepţiile prevăzute de art. 11 para. 2 trebuie interpretate în mod strict. Numai motive serioase pot justifica restrângerea exercitării dreptului la liberă asociere. În determinarea existenţei necesităţii acestei restrângeri, statele au o marjă de apreciere limitată şi supusă controlului european. Curtea trebuie să analizeze ingerinţa în lumina întregului caz, trebuie să determine dacă ingerinţa a fost proporţională în raport cu obiectivele urmărite. Iar în final Curtea trebuie să verifice dacă motivele invocate de autorităţile naţionale erau „relevante şi suficiente”.
Motivele invocate pentru a justifica ingerinţa
Curtea notează că instanţele naţionale s-au bazat pe două grupe de argumente pentru a justifica ingerinţa: presupusa incompatibilitate a scopurilor asociaţiei cu Constituţia din 1991 şi presupusul caracter politic a scopurilor asociaţiei.
1. Incompatibilitatea scopurilor asociaţiei cu Constituţia din 1991.
Curtea notează că dacă se presupune că asociaţia ar fi urmărit obiective, precum abrogarea Constituţiei şi repunerea în vigoarea a Constituţiei din 1879, reinstaurarea stemei vechi – care sunt contrare Constituţiei, asta nu înseamnă că ingerinţa a fost justificată. O asociaţie poate milita pentru schimbări ale sistemului constituţional, bineînţeles, numai dacă mijloacele folosite sunt democratice şi schimbările preconizate sunt compatibile cu principiile democratice fundamentale. Curtea reţine că obiectivele asociaţiei nu sunt contrare principiilor democratice. Constituţia pentru care milita asociaţia nu este nedemocratică. Mai mult, nici instanţele naţionale nu au evidenţiat faptul că asociaţia ar fi propus folosirea unor mijloace violente şi nedemocratice pentru îndeplinirea obiectivelor. De asemenea, Curtea consideră că schimbările propuse nu ar fi avut şanse de reuşită fără o susţinere a tuturor actorilor de pe scena politică, iar influenţa asociaţiei asupra publicului era una neglijabilă. În consecinţă, Curtea consideră că scopurile asociaţiei nu pot constitui o bază suficientă pentru respingerea înregistrării asociaţiei.
2. Caracterul politic al scopurilor asociaţiei
Instanţele naţionale au ajuns la concluzia că unele obiective ale asociaţiei cum ar fi de exemplu reinstaurarea monarhiei, ar fi scopuri politice în înţelesul art. 12 para. 2 din Constituţie (unde se prevede că asociaţiile nu pot urmări obiective politice, acest lucru este rezervat numai partidelor politice). În acest context, Curtea trebuie să verifice dacă interzicerea pentru o organizaţie, alta decât un partid politic înregistrat, să urmărească obiective politice, este necesară într-o societate democratică? În această analiză Curtea trebuie să verifice dacă această interdicţie corespunde unui necesităţi sociale presante şi dacă măsurile întreprinse sunt proporţionale cu scopul urmărit. În Bulgaria, dacă vreo asociaţie doreşte să acceadă la putere prin alegeri, ea trebuie să se înregistreze ca partid politic. Din acest motiv, precum şi ţinând cont că asociaţiile nu pot participa la alegeri, reiese că nu există nici o necesitate socială presantă să i se interzică de către instanţe, unei asociaţii să urmărească scopuri politice, deoarece nu este înregistrată drept partid politic. În opinia Curţii această limitare a exercitării dreptului la liberă asociere este una nejustificată deoarece ar acorda asociaţiei în cauză o formă şi conţinut legal care nu era urmărit de fondatori. Mai mult, impunând necesitatea de a se înregistra ca şi partid politic ar însemna impunerea nejustificată a unor condiţii suplimentare pentru înregistrare (pentru înregistrarea partidelor politice se cer condiţii mai aspre şi mai numeroase decât pentru înregistrarea asociaţiilor). În consecinţă, Curtea consideră că presupusul caracter politic a scopurilor asociaţiei nu reprezintă un motiv care să justifice refuzul de a înregistra asociaţia. Curtea mai precizează că ingerinţa a avut un efect radical asupra asociaţiei: a prevenit asociaţia să-şi înceapă activitatea.
Curtea ajunge la concluzia că motivele invocate de guvern pentru a justifica refuzul de a înregistra asociaţia nu sunt relevante şi suficiente, astfel, ingerinţa în dreptul reclamantului la liberă asociere nu poate fi considerată necesară într-o societate. În consecinţă, art. 11 din Convenţie a fost încălcat.
Curtea a mai stabilit si ideea potrivit căreia constatarea încălcării este o satisfacţie echitabilă pentru reclamant pentru prejudiciile suferite. Curtea acordă reclamantului 1087,50 EURO pentru acoperirea cheltuielilor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu