Treceți la conținutul principal

Descongestionarea volumului de activitate a Curţii europene a drepturilor omului. Practici jurisprudenţiale recente şi interesante. (I)



Deja este un fapt notoriu că de ceva vreme, mai ales începând cu intrarea în vigoare a protocolului nr. 11 în 1998, Curtea europeană a început să devină o victimă a propriului său succes, datorită numărului foarte ridicat de cereri adresate, care în actuala reglementare, nu pot fi „înlăturate” de pe rolul Curţii numai pe cale judiciară, adică după o examinare a fiecărei cauze de către judecătorii Curţii europene, motiv pentru care, rezolvarea cauzelor la CEDO durează ani. Pentru aceste motive, la nivelul Curţii europene există o preocupare constantă şi fructuoasă, în sensul dezvoltării unor mecanisme jurisprudenţiale, în vederea descărcării Curţii de o parte a activităţii sale. Pentru acest scop s-au dezvoltat mai multe practici, dintre care ne vom opri la cea referitoare la declaraţiile unilaterale ale Guvernelor şi la rezolvări pe cale amiabilă. Una dintre metodele de descongestionare a activităţii este bazată pe art. 37 din Convenţie, care îi acordă Curţii posibilitatea de a scoate de pe rol o cerere „atunci când circumstanţele permit să se tragă concluzia că: a) solicitantul nu mai doreşte să o menţină; sau b) litigiul a fost rezolvat; sau c) pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică”. Pe baza art. 37 lit. c, Curtea a dezvoltat o practică începând cu Cauza Akman î. Turciei, 26.06.2001, prin care decide scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când Guvernul pârât face o declaraţie unilaterală şi publică prin care admite faptul că a încălcat prevederile Convenţiei şi pentru rezolvarea situaţiei se angajează şi la plata unei sume de bani cu titlu de satisfacţie echitabilă. În unele situaţii, Curtea acceptă declaraţia Guvernului şi procedează la radierea cauzei, chiar dacă reclamantul în cauză se opune, solicitând continuarea procesului, în vederea obţinerii unei judecăţi asupra fondului. O altă soluţie, utilizată de Curte, este cea a radierii cauzelor ca urmare a înţelegerii prealabile intervenite între Guvern şi reclamant.
Relativ la aceste practici, în luna iulie, ele au fost utilizate în 4 cauze privind România.
În Cauza Toboltoc î. României, cererea nr. 29302/03, decizia din 07.07.2009, s-a pus problema, în principal, a duratei excesive a procedurilor judiciare în România (procesul pornit în 2000, terminat în 2007), relativ la aplicarea Legii nr. 112/1995. În urma declaraţiei unilaterale a Guvernului, care a oferit, ex gratia, 1600 EURO, cu titlu de satisfacţie echitabilă, cauza a fost scoasă de pe rol.
În Cauza Istrate î. României, cererea nr. 20397/05, decizia din 07.07.2009, s-a pus problema duratei excesive a procesului penal, privind implicaţiile unui accident rutier produs în 1996. Cauza s-a stins prin decizia Curţii, care a luat act de declaraţia Guvernului, care a acordat 3200 EURO reclamanţilor.
Problema duratei excesive a fost ridicată şi în Cauza Ion şi alţii î. României, cererea nr. 35498/06, decizia din 07.07.2009, relativ la un proces privind o succesiune, proces pornit în 1992 şi terminat în anul 2006. Această cauză a fost stinsă prin înţelegerea amiabilă intervenită între părţi, reclamanţii primind suma de 3200 EURO.
În Cauza Bodnariu î. României, cererea nr. 7504/07, decizia din 07.07.2009, Guvernul a recunoscut că durata unui proces civil în care reclamantul era parte, a avut o durată excesivă, făcând în acest sens o declaraţie unilaterală, prin care a oferit reclamantului suma de 1200 EURO, iar Curtea a luat act de această declaraţie, chiar dacă reclamantul s-a opus, criticând cuantumul sumei acordate.
Ceea ce este interesant în legătură cu aceste cauze este că ele sunt scoase de pe rolul Curţii prin decizii, iar nu prin hotărâri, aspect interesant din punctul de vedere al executării hotărârilor, deoarece conform art. 46 din Convenţie, doar executarea hotărârilor definitive ale Curţii este sub supravegherea Comitetului de Miniştri, iar textul nu menţionează deciziile Curţii. Pe de altă parte, trebuie menţionat că pe site-ul Curţii, în baza de date HUDOC, doar dreptul deciziei pronunţate în cauza Ion şi alţii î. României, cauză stinsă prin înţelegere amiabilă, apare „Struck out of the list”. În dreptul celorlalte 3 decizii apare „partly struck out of the list”, iar în dispozitivul deciziilor apare în felul următor: „Curtea ia act despre termenii declaraţiei Guvernului în ce priveşte plângerea sub art. 6(1) din Convenţie, şi despre modalităţile de asigurare a respectării celor promise în declaraţia menţionată; Decide scoaterea cererii de pe lista cauzelor în măsura în care priveşte plângerea susmenţionată (cea privind durata procedurilor – art. 6(1), n.a.)”.
În context, se pot imagina 2 situaţii. Guvernul, respectând ce a promis, plăteşte suma cu titlu de satisfacţie echitabilă, situaţie în care cauza se consideră stinsă. În scenariul nr. 2, dacă Guvernul nu se conformează cu cele promise, se pune problema de a şti ce anume se va întâmpla? Din analiza dispozitivului deciziilor, nu ar fi prea îndrăzneţ să deducem că, într-o atare situaţie, procesul în faţa CEDO ar continua, deoarece cererea a fost scoasă de pe rol doar în ce priveşte cele promise în declaraţia unilaterală. În acest fel, practic, executarea obligaţiei asumate de Guvern pare să revină Curţii, iar nu Comitetului de Miniştri, în măsura în care, admitem că cererile în cauză nu au fost scoate de pe rol definitiv, ci doar în ipoteze în care Guvernul execută promisiunile la care s-a angajat.

K.A.

Comentarii

  1. Numele meu este lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele din cauza ajutorului pe care mi-a oferit-o Dr.saguru ajutându-mă să-mi recuperez fostul soț cu vraja lui magică și de dragoste. am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de teribil pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre modul în care a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex și ajută la stabilirea relației. și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. i-am explicat situatia mea si apoi caut ajutor, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr.saguru este cu adevarat o adevarata vrajitoare. DACA NU VEDEȚI AJUTAȚI CONTACTUL DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: drsagurusolutions@gmail.com sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
    1 LOVE SPELL
    2 CÂȘTIGĂȚI BACK EX
    3 FRUCTE DE FEMEI
    4 PROMOȚIE SPELL
    5 SPELL DE PROTECȚIE
    6 SPELL BUSINESS
    7 SPELL GOOD JOB
    8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î