Treceți la conținutul principal

Gânduri prin ţară

Ieri, unii reprezentanţi ai cercului Ius Iuventutis au dat o fugă până în zona de unde se spune că „soarele răsare”, încercând să culeagă niscaiva fructe. Sigur că în zonă poţi fi intimidat de greutatea betoanelor, a prafului şi mai ales de lipsa frumoaselor dealuri şi ai bravilor munţi din spaţiul carpatic; nu înseamnă că vreun moment s-ar fi intimidat vreunul dintre trimişi. Ba chiar, după dimineaţă, în coşul cu fructe cei doi trimişi şi-au aşezat o serie de idei şi impresii, dintre care pe unele le-au apreciat ca fiind din categoria celor exotice, pe care s-au gândit să le şi conserve în memoria cercului. Coşul cu fructe este la cei doi trimişi, rămâne doar să treceţi să le admiraţi mireasma şi aroma; iată cum se poate adulmeca:

Într-o clădire sobră şi aparent destul de încăpătoare, personalităţi şi jurişti de prestigiu şi-au împărţit către auditoriu ideile valoroase ale domniilor lor cu privire la situaţia actuală generală a dreptului, cu privire la momente şi monumente de cultură juridică. Ideile de principiu şi cele care străbat lumea juridică internaţională ne-au reţinut atenţia în mod deosebit. Totuşi, expediţia nu a fost lipsită de emoţii, mai ales atunci când sufocaţi de reglementările comunitare în domeniul interceptării sau stocării convorbirilor telefonice sau telecomunicaţiilor, reflectam la cele evocate de ilustrul profesor Dumitru Mazilu, atunci când amintea cuvintele renumitului J.J.Rousseau: Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este în lanţuri.

Am avut ocazia şi de a asista la o frumoasă prelegere susţinută de doamna profesor Dumitra Popescu în favoarea dreptului internaţional public, contra argumentând acele teze potrivit cărora „fragmentarea” dreptului internaţional public este semnul lipsei de autonomie a acestui sistem juridic şi poate chiar a firavei justificări ştiinţifice a unui drept internaţional public. Dimpotrivă, domnia sa susţine cu tărie ideea unităţii şi diversităţii care caracterizează dreptul internaţional public. Un exemplu evocat de domnia sa, simplu dar grăitor, ne-a reţinut amplu atenţia: Uniunea Europeană, poate cea mai specializată organizaţie internaţională, nu a putut evolua instituţional mai departe în temeiul tratatului constituţional ori a celui de la Lisabona (neintrate în vigoare) deoarece la acest moment actorii supremi, dar clasici, ai arenei internaţionale (statele membre) nu s-au manifestat suveran în acest sens. Exemplul dovedeşte actualitatea tezei clasice din dreptul internaţional potrivit căreia ordinea juridică internaţională se creează de către şi pentru state.

Una dintre gazdele noastre ne-a demonstrat că mai avem multe fructe de cules îndeosebi din spaţiul comunitar, european, una dintre locaţiile obligatorii găsindu-le în zona Bruxelles, la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Totuşi, ni s-a atras atenţia să culegem cu grijă, deoarece unele fructe au aromă puternică dar ar putea fi otrăvitoare (pentru statele membre, bineînţeles).

Culegătorii de fructe

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…