Treceți la conținutul principal

Procedura hotărârilor pilot - notă informativă de la Grefa Curţii europene



La data de 30 iunie 2009, Grefa Curţii europene a drepturilor omului a emis o notă informativă cu privire la „Procedura hotărârilor pilot” (În original: EN, FR). Mai jos găsiţi traducerea integrală a notei.

* Postarea este disponibilă în format pdf aici


Procedura hotărârilor pilot


1. În ultimi ani, Curtea europeană a drepturilor omului a dezvoltat o procedură nouă, cunoscută sub numele de procedura hotărârilor pilot, ca şi un mijloc pentru a face faţă unor cauzelor identice care îşi au originea în aceeaşi problemă. De ceva vreme în faţa Curţii se află foarte multe cauze similare, denumite cauze repetitive. Aceste cauze reprezintă o proporţie semnificativă a încărcăturii Curţii contribuind astfel la congestionarea activităţii Curţii. Scopul prezentei note este să ofere informaţii despre această procedură.

2. Modul în care operează această procedură este că atunci când în faţa Curţii există un număr semnificativ de cereri izvorâte din aceeaşi cauză, Curtea poate decide selectarea unor cauze care să beneficieze de tratament prioritar. În rezolvarea cauzelor selectate, Curtea va urmări să găsească o soluţie care se extinde peste limitele acelor cauze în aşa fel încât să acopere toate cauzele în care se ridică o problemă similară. Hotărârea care se va pronunţa va fi o hotărâre pilot.

3. În această hotărâre Curtea va urmări:
- să determine dacă a existat o încălcare a Convenţiei în cauza analizată;
- să identifice disfuncţionalitatea la nivelul legislaţiei naţionale care stă la baza încălcării;
- să indice Guvernului în mod clar cum anume poate elimina acea disfuncţionalitate;
- să determine crearea unui remediu naţional care să fie capabil să rezolve cauze similare (inclusiv cele care deja sunt pe rolul Curţii în asteptarea unei hotărâri pilot).

4. Astfel, hotărârea pilot are menirea de a ajuta autorităţile naţionale să elimine problema sistemică sau structurală evidenţiată de Curte ca fiind cauza generatoare a cauzelor repetitive. Acţionând în acest fel, Curtea oferă asistenţă Comitetului de Miniştrii în rolul acestuia de a se asigura că fiecare hotărâre a Curţii europene este executată în mod adecvat de către statul pârât.

5. Un aspect important al procedurii este posibilitatea „îngheţării” examinării tuturor cauzelor similare pentru o anumită perioadă de timp. Aceasta reprezintă un mijloc adiţional pentru a încuraja autorităţile naţionale să ia măsurile necesare. O asemenea îngheţare, care de obicei se dispune pentru o anumită perioadă de timp, poate fi condiţionată prin faptul ca statul să ia măsurile necesare într-o manieră promptă şi efectivă, pe baza concluziilor schiţate în hotărârea pilot. În situaţia în care cauzele sunt suspendate în acest fel, Curtea recunoaşte importanţa ţinerii la curent a reclamanţilor despre fiecare dezvoltare a procedurii. Trebuie menţionat că judecarea cauzelor suspendate în acest fel poate fi reluată de către Curte în orice moment, dacă interesul justiţiei o cere, de exemplu în cazul în care circumstanţele unei anumite cauze fac ca asteptarea pentru un remediu să fie inechitabilă sau nerezonabilă.

6. Ideea centrală în spatele procedurii hotărârilor pilot este că atunci când există un număr mare de cereri privind aceeaşi problemă, reclamanţii vor obţine o remediere a situaţiei într-o manieră mai rapidă, dacă la nivel naţional se creează un remediu efectiv, mai rapid decât procesarea cauzelor în mod individual la Strasbourg. Luând în considerare încărcarea activităţii Curţii şi solicitarea resurselor sale de către cauzele de o importanţă juridică deosebită, este posibil că cererile repetitive să fie pe rolul Curţii un anumit număr de ani înainte de a fi decise.

7. Curtea a folosit procedura într-un mod flexibil de la pronunţarea primei hotărâri pilot în 2004. Nu fiecare categorie de cauză repetitivă este susceptibilă de o procedură pilot, iar nu orice hotărâre pilot va conduce la suspendarea cauzelor, mai ales în situaţiile în care problema sistemică atinge unele dintre cele mai fundamentale drepturi protejate de Convenţie.

8. Prima procedură de hotărâre pilot – privind aşa-numitele cauze referitoare Râul Bug din Polonia (Broniowski î. Poloniei (Marea Cameră), nr. 31443/96, ECHR 2004-V. Vezi şi Broniowski î. Poloniei (rezolvare pe cale amiabilă) (Mareca Cameră), nr. 31443/96, ECHR 2005-IX)- a condus la o soluţie încununată de succes, deorece o nouă legislaţie a intrat în vigoare, iar cauzele aflate pe rol au fost rezolvate (Vezi E.G. î. Poloniei, nr. 50425/99, şi alte 175 de Cereri privind Râul Bug, decizia din 23 septembrie 2008). Curtea va continua monitorizarea modului de operare a procedurii în alte cauze, pentru a vedea ce alte lecţii mai pot fi învăţate.

9. Procedura hotărârilor pilot nu poate fi o soluţie pentru toate dificultăţile cauzate de încărcarea excesivă a activităţii Curţii. Dar aceasta are potenţialul de a determina o reducere semnificativă a volumului de activitate şi de a conduce la eliminarea unor probleme de bază care au generat cereri repetitive, respectiv este susceptibilă de a stabili un remediu pentru cei afectaţi de problema sistemică.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…