Procedura hotărârilor pilot - notă informativă de la Grefa Curţii europene

La data de 30 iunie 2009, Grefa Curţii europene a drepturilor omului a emis o notă informativă cu privire la „Procedura hotărârilor pilot” (În original: EN, FR). Mai jos găsiţi traducerea integrală a notei.

* Postarea este disponibilă în format pdf aici

Procedura hotărârilor pilot

1. În ultimi ani, Curtea europeană a drepturilor omului a dezvoltat o procedură nouă, cunoscută sub numele de procedura hotărârilor pilot, ca şi un mijloc pentru a face faţă unor cauzelor identice care îşi au originea în aceeaşi problemă. De ceva vreme în faţa Curţii se află foarte multe cauze similare, denumite cauze repetitive. Aceste cauze reprezintă o proporţie semnificativă a încărcăturii Curţii contribuind astfel la congestionarea activităţii Curţii. Scopul prezentei note este să ofere informaţii despre această procedură.

2. Modul în care operează această procedură este că atunci când în faţa Curţii există un număr semnificativ de cereri izvorâte din aceeaşi cauză, Curtea poate decide selectarea unor cauze care să beneficieze de tratament prioritar. În rezolvarea cauzelor selectate, Curtea va urmări să găsească o soluţie care se extinde peste limitele acelor cauze în aşa fel încât să acopere toate cauzele în care se ridică o problemă similară. Hotărârea care se va pronunţa va fi o hotărâre pilot.

3. În această hotărâre Curtea va urmări:
- să determine dacă a existat o încălcare a Convenţiei în cauza analizată;
- să identifice disfuncţionalitatea la nivelul legislaţiei naţionale care stă la baza încălcării;
- să indice Guvernului în mod clar cum anume poate elimina acea disfuncţionalitate;
- să determine crearea unui remediu naţional care să fie capabil să rezolve cauze similare (inclusiv cele care deja sunt pe rolul Curţii în asteptarea unei hotărâri pilot).

4. Astfel, hotărârea pilot are menirea de a ajuta autorităţile naţionale să elimine problema sistemică sau structurală evidenţiată de Curte ca fiind cauza generatoare a cauzelor repetitive. Acţionând în acest fel, Curtea oferă asistenţă Comitetului de Miniştrii în rolul acestuia de a se asigura că fiecare hotărâre a Curţii europene este executată în mod adecvat de către statul pârât.

5. Un aspect important al procedurii este posibilitatea „îngheţării” examinării tuturor cauzelor similare pentru o anumită perioadă de timp. Aceasta reprezintă un mijloc adiţional pentru a încuraja autorităţile naţionale să ia măsurile necesare. O asemenea îngheţare, care de obicei se dispune pentru o anumită perioadă de timp, poate fi condiţionată prin faptul ca statul să ia măsurile necesare într-o manieră promptă şi efectivă, pe baza concluziilor schiţate în hotărârea pilot. În situaţia în care cauzele sunt suspendate în acest fel, Curtea recunoaşte importanţa ţinerii la curent a reclamanţilor despre fiecare dezvoltare a procedurii. Trebuie menţionat că judecarea cauzelor suspendate în acest fel poate fi reluată de către Curte în orice moment, dacă interesul justiţiei o cere, de exemplu în cazul în care circumstanţele unei anumite cauze fac ca asteptarea pentru un remediu să fie inechitabilă sau nerezonabilă.

6. Ideea centrală în spatele procedurii hotărârilor pilot este că atunci când există un număr mare de cereri privind aceeaşi problemă, reclamanţii vor obţine o remediere a situaţiei într-o manieră mai rapidă, dacă la nivel naţional se creează un remediu efectiv, mai rapid decât procesarea cauzelor în mod individual la Strasbourg. Luând în considerare încărcarea activităţii Curţii şi solicitarea resurselor sale de către cauzele de o importanţă juridică deosebită, este posibil că cererile repetitive să fie pe rolul Curţii un anumit număr de ani înainte de a fi decise.

7. Curtea a folosit procedura într-un mod flexibil de la pronunţarea primei hotărâri pilot în 2004. Nu fiecare categorie de cauză repetitivă este susceptibilă de o procedură pilot, iar nu orice hotărâre pilot va conduce la suspendarea cauzelor, mai ales în situaţiile în care problema sistemică atinge unele dintre cele mai fundamentale drepturi protejate de Convenţie.

8. Prima procedură de hotărâre pilot – privind aşa-numitele cauze referitoare Râul Bug din Polonia (Broniowski î. Poloniei (Marea Cameră), nr. 31443/96, ECHR 2004-V. Vezi şi Broniowski î. Poloniei (rezolvare pe cale amiabilă) (Mareca Cameră), nr. 31443/96, ECHR 2005-IX)- a condus la o soluţie încununată de succes, deorece o nouă legislaţie a intrat în vigoare, iar cauzele aflate pe rol au fost rezolvate (Vezi E.G. î. Poloniei, nr. 50425/99, şi alte 175 de Cereri privind Râul Bug, decizia din 23 septembrie 2008). Curtea va continua monitorizarea modului de operare a procedurii în alte cauze, pentru a vedea ce alte lecţii mai pot fi învăţate.

9. Procedura hotărârilor pilot nu poate fi o soluţie pentru toate dificultăţile cauzate de încărcarea excesivă a activităţii Curţii. Dar aceasta are potenţialul de a determina o reducere semnificativă a volumului de activitate şi de a conduce la eliminarea unor probleme de bază care au generat cereri repetitive, respectiv este susceptibilă de a stabili un remediu pentru cei afectaţi de problema sistemică.