"CE POT FACE TREI OAMENI DIBACE"

Ne rezumăm să semnalăm o apariţie editorială care umple de bucurie Cercul Ius Iuventutis, din rândurile căruia a făcut (şi face) parte Felix Zaharia, diplomat în cadrul M.A.E.

Junii care au „înfundat“ Canalul Bîstroe

de Alina Anghel

După cinci ani de zile, utilajele de dragare ucrainene vor ... „Adevărul" vi-i prezintă pe trei dintre membrii echipei din Ministerul Afacerilor Externe care au înclinat balanţa în favoarea României în „meciul" cu Ucraina
Eforturile tinerilor diplomaţi Cosmin Dinescu, Veronica Anghel şi Felix Zaharia au convins comunitatea internaţională să sprijine Bucureştiul în lupta pentru conservarea mediului din Delta Dunării.
Delegaţii prezenţi la reuniunea Convenţiei Espoo desfăşurată la jumătatea acestei luni, la Bucureşti, au decis în unanimitate că Ucraina a încălcat prevederile tratatului de mediu transfrontalier în cazul Canalului Bîstroe. Aceştia au adresat ţării vecine un avertisment de încetare a lucrărilor. Succesul obţinut de partea română este însă rezultatul multor ani de muncă.
Dosarul Bîstroe a fost remis tinerei echipe din cadrul Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate din care făcea parte şi Cosmin Dinescu în anul 2003. În 2006 s-au alăturat şi Veronica Anghel şi Felix Zaharia. Meritul celor trei tineri este că au reuşit să identifice punctele slabe ale dosarului: au atras organizaţiile de mediu de partea lor, au aflat că Ucraina are o problemă similară cu Republica Moldova şi că este interesată să fie primită în UE şi NATO.
Semne bune, trei ani mai târziu
Fazele de execuţie la Canalul maritim Bîstroe; ... Primele rezultate încurajatoare pentru ţara noastră au venit de abia în 2006, când o comisie internaţională de anchetă, creată în baza Convenţiei Espoo, a confirmat impactul negativ al proiectului ucrainean asupra ecosistemului Deltei Dunării.

Echipa din MAE român care a lucrat la dosar ne-a povestit că succesul obţinut se datorează, dincolo de abilităţile diplomatice ale celor implicaţi, faptului că dreptatea a fost de partea României.
Conferinţa de la Bucureşti din mai a reprezentat un moment inedit, fiind pentru prima oară când s-a adoptat o declaraţie de neconformitate, iar Ucraina a primit un avertisment. În cazul în care, până la sfârşitul lunii octombrie, Kievul nu opreşte lucrările pe Canalul Bîstroe şi nu aplică prevederile Convenţiei Espoo, atunci este sancţionat, putându-se ajunge până la excluderea Ucrainei din Convenţie.
"Aceste sancţiuni sunt foarte importante din două puncte de vedere", ne-a explicat Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în cadrul MAE şi coordonatorul echipei din minister care s-a ocupat de dosar. „Pe de o parte, reprezintă un gest simbolic - nişte penalizări la adresa unui stat.
Pe de altă parte, ele sunt semnale ce sunt luate în calcul de donatori, de organizaţiile internaţionale care finanţează proiecte".
Ucraina, nevoită să se conformeze
În momentul în care despre un stat se ştie că nu respectă oficial convenţiile, atunci donatorii au mai multă grijă când dau bani. Dacă ucrainenii nu vor respecta angajamentele pe care şi le-au luat, vor fi excluşi din Convenţie, susţine Dinescu.
Eliminarea unui stat dintr-o organizaţie internaţională, care este sub egida Comisiei economice a ONU, este un semnal negativ cu privire la modul în care ţara respectivă ştie să-şi respecte angajamentele, mai ales în contextul în care Ucraina face demersuri pentru apropierea de Uniunea Europeană, a subliniat diplomatul.

Kievul are o problemă similară cu Chişinăul
Ucraina are în prezent o problemă similară cu Republica Moldova, de aceea nu este în interesul acestei ţări să nu poată invoca prevederile Convenţiei Espoo. Este vorba despre proiectul Giurgiuleşti, pentru construirea unui terminal petrolier – un proiect cu impact transfrontalier, ne-a explicat Veronica Anghel, expert în drept internaţional în cadrul aceleeaşi Direcţii.
Sunt tineri ambiţioşi şi au în faţă o carieră de succes
Cosmin Dinescu, 32 de ani, director general pentru afaceri juridice
Este "decanul" de vârstă al echipei. Lucrează în minister din ianuarie 1999, în urma unui concurs care a avut loc în 1998. Ocupă funcţia actuală din 2004. Direcţia pe care o coordonează se ocupă de toate chestiunile legate de drept internaţional. Cosmin Dinescu mai reprezintă România şi într-o altă problemă delicată, Insula Şerpilor. În acest caz, el a fost desemnat co-agent.

Veronica Anghel, 26 de ani, născută în Bucureşti
A terminat Facultatea de Drept în 2004. A urmat cursurile unui Masterat de Drept Internaţional în Franţa. Şi a visat să lucreze neapărat în MAE. După ce s-a întors în ţară, visul ei a devenit realitate. La concursul pentru ocuparea postului, a avut de comentat un articol din ziar chiar despre Canalul Bîstroe. Veronica spune că peste cinci ani se vede lucrând tot în domeniul diplomaţiei, soluţionând dosare alături de o echipă de profesionişti.

Felix Zaharia, 26 de ani, născut în Târgu Mureş
A absolvit Facultatea de Drept. A intrat în MAE în martie 2006, în acelaşi timp cu Veronica. Spune că îi place dreptul internaţional şi că şi-a dorit să intre în Ministerul de Externe pentru a lucra la Direcţia de drept internaţional. Deşi nu e din regiunea dunăreană, se ocupă preponderent de problemele fluviale. Peste cinci ani, Felix se vede lucrând tot în cadrul Ministerului de Externe, ocupându-se de o regiune românească dunăreană foarte prosperă.

Bîstroe, controversat şi la ucraineni
Dinescu ne-a precizat că nu toţi vecinii noştri din Ucraina au văzut cu ochi buni proiectul Bîstroe. Au existat şi acolo voci care s-au opus iniţiativei Kievului. Alţii au speculat că, de fapt, Ucraina ar fi stopat lucrările din lipsă de fonduri. Cert este însă faptul că „au existat probleme cu finanţarea, chiar verificări ale Curţii de Conturi din Ucraina cu privire la modul de gestionare a resurselor alocate". Pe de altă parte însă, Dinescu ne-a declarat că, anul acesta, Ucraina inclusese în buget o linie de finanţare pentru terminarea proiectului.

Ce este Convenţia Espoo
Convenţia a fost iniţiată în 1991, la Espoo, în Finlanda, dar a intrat în vigoare la nivel internaţional la 10 septembrie 1997. România a ratificat-o prin Legea nr. 22, în anul 2001.
Semnatarii s-au angajat să consulte şi să notifice statele vecine afectate despre toate proiectele importante care pot avea efecte asupra mediului.
Până acum, la Convenţia Espoo au aderat 40 de ţări, printre care şi Ucraina.
Bulgaria, Croaţia, Grecia, Muntenegru, România şi Macedonia au semnat luna aceasta un acord multilateral pentru o mai bună implementare a Convenţiei Espoo în regiune.

Istoria negocierilor româno-ucrainene
2003 - partea română află din presă despre intenţia Ucrainei de a construi un canal de mare adâncime; Ţara vecină nu a notificat România în legătură cu intenţiile sale, deşi proiectul avea potenţial impact transfrontalier
2003-2004 - România trimite Ucrainei solicitări repetate, subliniind că proiectul nu se poate derula fără a fi implicată şi partea română, ca stat potenţial afectat
mai 2004 - Ucraina începe, fără consultarea părţii române, construirea unui canal de 5,8 metri adâncime pe braţele Chilia şi Bîstroe, care să îi faciliteze accesul la Marea Neagră
iulie 2004 - are loc prima întâlnire româno-ucraineană pe acest subiect, fără a se intra însă în detalii tehnice
august 2004 - România solicită, în baza Convenţiei Espoo, constituirea unei comisii internaţionale de anchetă pentru stabilirea impactului transfrontalier al canalului; rezultatele sunt prezentate abia în 2006, în contextul în care Ucraina nu şi-a plătit la timp contribuţia financiară
2006 - Comisia de anchetă confirmă impactul negativ asupra ecosistemului Deltei Dunării
2007 - România sesizează Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo în legătură cu nerespectarea acordului
2007 - Ucraina acceptă şi participă la dezbateri publice comune, angajându‑se să respecte recomandările făcute în 2006 de Comisia de anchetă
21 mai 2008 - Delegaţii prezenţi la reuniunea Convenţiei Espoo de la Bucureşti au decis în unanimitate că Ucraina a încălcat prevederile tratatului de mediu transfrontalier în cazul Canalului Bîstroe şi au emis un avertisment de încetare a lucrărilor.

Acest articol a fost publicat în ziarul Adevărul din 30 Mai 2008.