Treceți la conținutul principal

Hotărârea C.E.D.O. în cauza Georgescu împotriva României, 13 mai 2008, încălcări ale art. 3 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a pronunţat azi, 13 mai o hotărâre în cauza Georgescu împotriva României (cererea nr. 25230/03), disponibilă aici, în care s-a constatat că statul român a încălcat (încă o dată!!!) art. 3 şi 6 din Convenţie.
În fapt:
împotriva reclamantului, fost lucrător a Serviciului de Protecţie şi Pază a fost introdusă o plângere penală de către un "influent om de afaceri" acuzându-l de anumite infracţiuni de înşelăciune şi fraudă. Reclamantul a fost arestat pe data de 11 ianuarie 1996. El a susţinut că pe perioada detenţiei a fost bătut în repetate rânduri de către gardieni şi de către colegii de celulă, aceştia actionând la instigarea gardienilor. La data de 16 februarie 1996, soţia reclamantului introduce o plângere la Parchetul Militar Bucureşti, susţinând că soţul său a fost maltratat în timpul detenţiei. La data de 16 februarie sunt audiaţi doi martori, colegi de celulă a reclamantului, care susţin că reclamantul nu s-a plâns de rele tratamente. La data de 4 aprilie 1996, reclamantul este supus unei expretize medicale la Institutul Mina Minovici care constată că reclamantul prezintă răni cauzate de lovituri cu obiecte contondente, care au auvt loc cu 15-30 de zile înaintea examinării medicale. Procurorul militar la 19 aprilie 1996 decide neînceperea urmăririi penale împotriva gardienilor pe motiv că rănile ar fi fost cauzate de reclamant. Împotriva reclamantului s-a început urmărirea penală, cauza lui urmând un itinerar greu de descris între diferite Parchete, fiind colorat de diferite neregularităţi, constatate şi de către C.E.D.O.. Cauza se află încă în fază de judecare în faţa Tribunalului Bucureşti.

Analiza Curţii:
Curtea începe prin a preciza că relele tratamente ar trebui să aibă un anumit grad de severitate pentru a intra sub incidenţa art. 3 şi pe baza raportului expertizei medicale, constată că rănile reclamate sunt destul de severe pentru ca art. 3 să fie aplicabil.
C.E.D.O. reiterază jurisprudenţa sa constantă cu privire la faptul că ori de câte există o plângere din partea unui deţinut care reclamă rele tratamente, autorităţile sunt obligate să efectueze o cercetare efectivă pentru a determina veridicitatea acuzaţiilor, în favoarea individului existând o prezumţie în sensul veridicităţii celor susţinute şi sarcina probei cade asupra autorităţilor statale. Curtea a concluzionat că cercetarea întreprinsă de Parchetul Militar Bucureşti, datorită independenţei contestabile a procurorului militar şi a modului în care a fost întreprinsă investigaţia, nu este una efectivă în sensul jurisprudenţei Curţii. Pentru neîndeplinirea obligaţiei de a întreprinde o investigaţie efectivă, Curtea constată încălcarea art. 3 atât sub aspect procedural cât şi substanţial.
Având în vedere procedura îndelungată dar şi faptul că dosarul reclamantului "a fost plimbat" de la un Parchet la altul, Curtea constată încălcarea art. 6 din Convenţie.
Curtea obligă statul român la plata a 8000 euro către reclamant cu titlu de despăgubire morală.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…

RAMANAUSKAS ÎMPOTRIVA LITUANIEI, CEREREA NR. 74420/01, HOT. DIN 05.02.2008 - AGENT PROVOCATOR - PROCES ECHITABIL

Domnul Kestas Ramanauskas cetăţean Letonia, născut in 1966 in Kaišiadorys.


ÎN FAPT

Kestas a fost abordat de AZ în vederea achitării lui VS contra sumei de 3000 dolari americani.
Prima dată Kestas a refuzat însă după ce AZ a reiterat oferta de câteva ori, Kestas a acceptat.
Guvernul a susţinut că VS şi AZ au negociat mita cu Domnul Kestas din proprie iniţiativă şi înainte de a anunţa autorităţile.
AZ era ofiţer în cadrul Ministerului de Interne într-o unitate specializată pe anticorupţie (STT) a procedat la informarea superiorilor săi în legătură cu faptul ca Domnul Kestas a acceptat mita.
La 26 Ianuarie 1999 STT a introdus o cerere în faţa adjunctului procurorului general în vederea aprobării unui model de conduită penală simulate. Cererea a fost aprobata la 26 Ianuarie 1999 şi justificată în baza informaţiilor operaţionale adunate de STT. Documentul a fost semnat de adjunctul procurorului general la 27 Ianuarie 1999, aceasta constituind forma finală a documentului.
La data de 11 Februarie 1…