Treceți la conținutul principal

C.E.D.O.:CAUZA MIKO VS. UNGARIA, CELERITATEA PROCESULUI

Miko vs. Ungaria, Cererea nr. 40360/04, hotărârea din 27. 05.2008
În fapt:

Reclamanta, a depus la data de 31 august 1998 la Tribunalul Ozd o acţiune civilă împotriva unităţii medicale în care ea a suferit o operaţie oftalmologică nereuşită. Tribunalul Ozd la data de 7 octombrie 1998 s-a desesizat în favoarea instanţei competente şi anume Tribunalul Budapesta. După mai multe teremene de judecată la data de 31 ianuarie, Tribunalul admite parţial cererea reclamantei, soluţie menţinută şi de instanţa de apel, prin hotărârea din 14 aprilie 2004.

Analiza Curţii:
Curte adetermină că perioada care trebuie luată în considerare este ceea între 31 august 1998 şi 14 aprilie 2004, adică 5 ani şi 7 luni şi subliniează încă o dată că celeritatea trebuie apreciată de la caz la caz în parte, ţinându-se seama de următoarele criterii: 1) complexitatea cauzei, 2) conduita reclamantului şi a autorităţilor statale implicate în proces, precum şi 3) "miza" disputei pentru reclamant. 
Curtea reiterează jurisprudenţa sa anterioară şi menţionează că în atare situaţii, conform jurisprudenţei, a mai considerat că art. 6 para. 1 a fost încălcat. În acest circumstanţe, precum şi datorită faptului că Guvernul nu a reuşit să aducă explicaţii rezonabile pentru a justifica întinderea în timp a procedurii, Curtea concluzionează că art. 6 para 1. a fost încălcat prin nerezolvarea într-un ternen rezonabil a cererii reclamantei. Curtea obligă Ungaria la plata a 3200 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi 1000 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...