Treceți la conținutul principal

o noua categorie de persoane juridice

Gruparile GECT
Doream sa va informez cu privire la aceasta noutate in domeniul dreptului romanesc, prilejuita de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Cadrul juridic in vigoare este OUG nr. 127/2007 privind Gruparea europeana de cooperare teritoriala. Aceasta Ordonanata faciliteaza aplicarea prevederilor comunitare in domeniu, indeosebi a Regulamentului(CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT). Aceste GECT reprezinta o noua categorie de persoane juridice in dreptul romanesc, iar natura lor este una mixta (de drept public si privat), atributiile sunt specifice, iar scopul infiintarii lor este acela de a contribui la coeziunea economica si sociala in interiorul Comunitatii. Constituirea lor este originala, si in aceste GECT pot participa chiar si state membre; totusi, cel mai adesea participa unitati administrativ-teritoriale din mai multe state membre, la care se pot asocia in anumite conditii chiar si entitati din state nemembre. Acestea pot accesa Fonduri Europene, motiv pentru care interesul pentru infiintarea unor asemenea GECT este crescut. Pentru studentii care au placerea de a studia dreptul civil (in sens larg) si dreptul public (in sens generic) citirea actelor normative amintite este utila pentru a observa ca ne gasim intr-o noua era a dreptului. Dealtfel, principiile generale care stau la baza constituirii unor asemenea GECT-uri sunt principii ale dreptului international PRIVAT. Am dorit doar sa va informez, insa studiul si analiza acestei noi categorii de persoane juridice in dreptul romanesc urmeaza sa revina celor care se vor dedica acestui scop.
Dahij

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…