Treceți la conținutul principal

o noua categorie de persoane juridice

De la
Gruparile GECT
Doream sa va informez cu privire la aceasta noutate in domeniul dreptului romanesc, prilejuita de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Cadrul juridic in vigoare este OUG nr. 127/2007 privind Gruparea europeana de cooperare teritoriala. Aceasta Ordonanata faciliteaza aplicarea prevederilor comunitare in domeniu, indeosebi a Regulamentului(CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT). Aceste GECT reprezinta o noua categorie de persoane juridice in dreptul romanesc, iar natura lor este una mixta (de drept public si privat), atributiile sunt specifice, iar scopul infiintarii lor este acela de a contribui la coeziunea economica si sociala in interiorul Comunitatii. Constituirea lor este originala, si in aceste GECT pot participa chiar si state membre; totusi, cel mai adesea participa unitati administrativ-teritoriale din mai multe state membre, la care se pot asocia in anumite conditii chiar si entitati din state nemembre. Acestea pot accesa Fonduri Europene, motiv pentru care interesul pentru infiintarea unor asemenea GECT este crescut. Pentru studentii care au placerea de a studia dreptul civil (in sens larg) si dreptul public (in sens generic) citirea actelor normative amintite este utila pentru a observa ca ne gasim intr-o noua era a dreptului. Dealtfel, principiile generale care stau la baza constituirii unor asemenea GECT-uri sunt principii ale dreptului international PRIVAT. Am dorit doar sa va informez, insa studiul si analiza acestei noi categorii de persoane juridice in dreptul romanesc urmeaza sa revina celor care se vor dedica acestui scop.
Dahij
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

ZileDeAlegeriRomânia. Opinie. Întreaga responsabilitate revine autorului opiniei

De la
  Hotărârea CCR de anulare a alegerilor a generat Comoția Cerebrală a Democrației din România, iar ulterior Ne găsim în Comă Indusă!   I.                 Democrația nu este un sistem juridic și nu este un sistem neapărat echitabil! - „Nu este nimeni drept, nici unul măcar.” (Romani 3:10) Democrația, din unghiul specific al alegerii unui președinte, aduce în discuție în zilele noastre două drepturi: dreptul de a vota și dreptul de a fi ales . Dacă dreptul de a vota este unul extrem de bine protejat juridic, aceasta însemnând că fiecare persoană va avea garanția că ceea ce crede asupra unui candidat se poate materializa într-un vot valabil, pentru că acesta este secret și este numărat de sistem, cu totul alta este situația dreptului politic de a fi ales. În acest din urmă caz, este necesar și firesc să se afișeze candidatul căruia votul îi va fi atribuit. Altfel, democrația nu are vreun sens afir...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe