Treceți la conținutul principal

Informare privind activitatea de practică a studenţilor

Studenţii au obligaţia să efectueze activitate de practică, pe durata anilor de studiu, atunci când ea este prevăzută în planul de învăţământ. Ceea ce puţini studenţi ştiu este faptul că modul de efectuare a stagiului de practică este reglementat de Legea nr. 258 din 19 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 493 din 24 iulie 2007, ale cărei prevederi sunt aplicabile începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar/universitar 2007-2008. Conform actului normativ, studenţii au şi drepturi şi nu numai obligaţia de a efectua practica. De aceea, pentru o informare corespunzătoare vă aducem la cunoştinţă informaţiile esenţiale şi utile în ceea ce priveşte activitatea de practică.

1. Dacă activitatea de practică este inclusă în planul de învăţământ ea este obligatorie şi constituie condiţie de promovare (art. 9).

2. Practica se desfăşoară conform unui contract – cadru sau convenţii încheiate între instituţia de învăţământ unde studiază elevul/studentul şi partenerul de practica (orice persoană juridică sau instituţie de stat, locală sau centrală care desfăşoară activitate ce corespunde obiectului de practică înscrisă în portfoliul de practică, prevăzută în planul de învăţământ)(art. 4).

3. Partenerul de practica trebuie sa îl ajute pe practicant sa îşi urmărească programa analitica/portofoliul de practica, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare (art. 13 şi 14).

4. La sfârşitul activităţii de practica, in conformitate cu programa analitică/portofoliul de practica, organizatorul împreună cu partenerul de practica efectuează o evaluare a cunoştinţelor practicantului si ii acorda un calificativ. Evaluarea si notarea finala se realizează la unitatea sau instituţia de învăţământ a practicantului (art. 15).

5. Studentul poate fi angajat de către partenerul de practică pe durata activităţii de practică, în condiţiile legii, pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată, caz în care remuneraţia va fi negociată. (art. 21)

6. Ministerul Educaţiei şi Cercetării alocă sumele aferente pentru hrană şi transport pentru studenţii care efectuează activitatea de practică în alte localităţi decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin. (art. 26)


Vă dorim o practică productivă!
Cercul de drept Ius Iuventutis

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. şi articol…

Mai bine suspect decât învinuit

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative


Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal.
O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale.
În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.
Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală poa…

Argumentarea lui Dahij în cauza Zelxa şi Asociaţia Spirituală a Cavalerilor Vechiului Agathirs vs. Agatis

Documentul poate fi descărcat de aici în format pdf
DESCRIEREA GENERALĂ A STATULUI AGATIS1. Statul Agatis a devenit un stat independent în anul 1975 sub denumirea de „Republica Federală Agatis”, situată pe un teritoriu asupra căruia de-a lungul istoriei şi-au exercitat suveranitatea diferite entităţi ale dreptului internaţional public. Astfel, în perioada medievală, populaţia situată pe teritoriului actualului stat Agatis, era organizată în cadrul cunoscutei Împărăţii a Agathirsului, aceasta fiind perioada de înflorire a statului. Cu toate acestea, în secolele XV-XVII, Împărăţia este supusă unui val masiv de migraţii ale unor popoare nomade venite dinspre estul continentului. În cele din urmă, slăbită economic şi militar, Împărăţia Agathirsului devine un stat cu o poziţie politică precară, nesustenabil etatic, într-o regiune supusă unor variate ameninţări. În acest context, fără a fi foarte clar firul istoric al evenimentelor, este cunoscut cert doar că în anul 1669 Regatul Anarcsis, u…