IUS IUVENTUTIS

CONTEXT Având în vedere scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii adresată Ministrului Justiţiei la data de 31 august 2008 considerăm a fi util expunerea succintă a unei cauze de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind conceptul de „agenţi provocatori”. În scrisoare, CSM solicita Ministrului Justiţiei ca în elaborarea proiectului codului de procedură penală să ia în considerare oportunitatea alinierii legislaţiei române cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, pentru o mai bine înţelegere a contextului vă recomandăm lecturarea scrisorii, disponibil aici , iar după aceea vă dorim lectură plăcută şi productivă a rezumatului cauzei menţionate în scrisoarea CSM. ÎN FAPT În urma unor activităţi de monitorizare a traficului de stupefiante doi agenţi sub acoăperire a Poliţiei Securităţii Publice au stabilit o legătură cu V.S., un mic traficant de droguri, care utiliza banii câştigaţi din această activitate pentru consumul său propriu. Age

de Prof.univ.dr.Victor Duculescu, 30 august 2008, Bucureşti Conflictul din Caucaz s-a încheiat, cel puţin aparent. Există un acord de pace care nu se respectă, au continuat mult timp confruntările armate, trupele ruseşti se retrag foarte greu în pofida angajamentului luat în mai multe rânduri, au avut loc jafuri, incidente şi distrugeri provocate mai ales de mercenari de diferite etnii care au însoţit forţele atacatoare. Occidentul s-a aflat într-o situaţie dificilă. SUA se pregătesc de alegeri iar ţările europene sunt interesate mai mult de furnizarea gazului sovietic şi de problema controlului conductelor petroliere, diplomaţia dovedindu-se lentă şi puţin eficientă, în timp ce pe teren confruntările continuau. Dincolo de aspectele dramatice ale conflictului georgian, de atacul săvârşit asupra unei ţări mici de către o mare putere net superioară din punct de vedere militar, se desprinde însă un sentiment profund de amărăciune provocat de dispreţul faţă de dreptul internaţional, faţă d

O teză studiază un obiect prevalându-se de anumite instrumente. De multe ori obiectul este o carte şi instrumentele sunt alte cărţi. Sau, în cazul unei licenţe juridice, obiectul îl poate constitui o Lege iar instrumentele sunt diverse studii de specialitate scrise pe marginea Legii; de asemenea, obiectul îl poate constitui o instituţie juridică (spre ex. Adopţia), caz în care instrumentele sunt reprezentate de studiile scrise pe marginea respectivului subiect. În orice caz, este foarte important să identificaţi şi definiţi imediat adevăratul obiect al tezei, fiindcă trebuie să vă puneţi de la început problema identificării surselor. De obicei, se acceptă subiectul dacă se ştie că suntem capabili de a accede la surse şi trebuie să ştim (1) unde sunt de identificat, (2) dacă sunt uşor accesibile, (3) dacă eu sunt capabil să le mânuiesc. Există două categorii de surse: primare şi secundare. Spre exemplu, dacă teza priveşte instituţia adopţiei în dreptul românesc, atunci sursele primare

art. 5, dreptul la libertate şi siguranţa persoanei - temeiul legal al măsurii detenţiei în vederea repatrierii - lipsa informării despre motivele măsurii de reţinere - lipsa unui remediu efectiv în vederea examinării legalităţii măsurii arestului. ÎN FAPT Reclamanta, Paola Galliani, de cetăţenie italiană, a intrat în România cu o viză de turist la data de 19 ianuarie 1998, valabilă până la 2 februarie 1998. În această perioadă ea a început activităţi comerciale şi a cerut prelungirea vizei, dar ea nu a reuşit să probeze că are reşedinţă în România. Varianta reclamantei Reclamantei i s-a spus ca trebuie „să cunoască oameni” ca să obţină prelungirea vizei. La data de 22 aprilie 2000 reclamanta a fost audiată de doi lucrători de poliţie în cadrul Poliţiei Bucureşti. Aceştia au pretins o sumă de 100.000 de lei vechi pentru a-i da drumul. La data de 4 mai 2000 reclamanta a fost oprită în drum spre consulatul italian de către poliţişti, care i-au luat actele de identificar

Tratamente inumane şi degradante aplicate în timpul reţinerii de către poliţie – lipsa unei cercetări prompte şi efective – dreptul la un recurs efectiv – proces echitabil şi discriminare rasială. ÎN FAPT Reclamantul, Belmondo Cobzaru , este un cetăţean român, născut în 1973. Locuieşte în oraşul Mangalia (Constanţa). La data de 4 iulie 1997 a avut loc un incident între reclamant şi rudele iubitei sale. Împotriva reclamantului, unul dintre participanţi a depus plângere la poliţie, iar ulterior şi reclamantul a ajuns la poliţie – după cum susţinea el pentru a se ascunde de persoanele care îl urmăreau. În susţinerea reclamantului el a fost bătut de către poliţişti, lovit cu pumni şi cu un baston de lemn fiind internat în spital, unde s-a constat că a suferit un traumatism cranio-cerebral. Ulterior asupra reclamantului s-a realizat o expertiză medico-legală care a constatat că reclamantul „avea dureri puternice de cap şi de stomac, greutate la mers, contuzii la ambii ochi, pe degete, pe sp

Dreptul de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumane sau degradante – Lipsa unei investigaţii efective – Interzicerea discriminării ÎN FAPT La data de 3 aprilie 2001 în localitatea Gulia s-a iscat un conflict între viceprimarul comunei Dolhasca, patru agenţi de poliţie ai postului din Dolhasca şi şase gardieni publici şi douăzeci – treizeci de romi adunaţi în faţa localului aparţinând lui C.C. Relatările părţilor implicate diferă cu referire la cele întâmplate. Astfel reclamantul susţine că a fost bătut de către unul dintre agenţii de poliţie şi lăsat inconştient. Reclamantul, de etnie romă, la momentul evenimentelor avea 14 ani. În relatarea viceprimarului se susţine că el ar fi intrat în localul lui C.C. pe fondul unor reclamaţii cu referire la insalubritatea localului şi a faptului că este permis consumul excesiv de alcool. Ulterior la instigarea lui C.C. localnicii, de etnie romă, adunaţi în faţa localului au agresat verbal şi ulterior atacat pe oficiali. Certificatul medico-

Dreptul de a fi audiat, dreptul la un proces echitabil, casarea unei hotărâri definitive, art. 6(1) ÎN FAPT A. Procedurile împotriva lui I.W. La data de 1 aprilie 2002 Tribunalul Maramureş decis ca societatea comercială I.W., fostul angajator al reclamantului, să repune pe reclamant în locul său de muncă şi să plătească acestuia compensaţii. Decizia a devenit definitivă şi irevocabilă. Dar aceeaşi instanţă, la data de 30 septembrie 2002 a admis contestaţia în anulare înaintată de pârâtul I.W. şi a decis reexaminarea cauzei. Reclamantul a înaintat Procurorului general o cererea prin care solicita ca aceasta să înainteze la Curtea Supremă de Justiţie recurs în anulare împotriva hotărârii Tribunalului Maramureş din 30 septembrie. Cererea reclamantului a fost refuzată. B. Procedurile împotriva lui M. Într-o altă procedură, de data aceasta îndreptată împotriva societăţii M., angajatorul anterior a reclamantului, Tribunalul Maramureş prin decizia care a rămas definitivă şi irevocabilă la d

Hotărâre preliminară asupra interpretării art. 4(6) a Deciziei cadru 2002/584/JAI privind mandatul europen de arestare şi procedurile de predare între statele membre – motive pentru neexecutarea opţională a mandatului de arestare – interpretarea termenelor de „rezident” şi „rămâne” din textul art. 4(6) FAPTELE CAUZEI DIN PROCEDURA DIN FAŢA INSTANŢEI NAŢIONALE Cererea de hotărâre preliminară a fost înaintată Curţii de către Oberlandesgericht Stuttgart din Germania la data de 14 februarie 2008 şi privea o cauză privind executarea unui mandat european de arestare pe numele lui Szymon Kozlowski, cetăţean polonez. La data de 28 mai 2002 domnul Kozlowski a fost condamnat la 5 luni de închisoare de către Sąd Rejonowy w Tucholi (Instanţa Locală din Tuchola, Polonia) pentru fapta de distrugere. Hotărârea a rămas definitivă dar nu a fost pusă în executare. La 10 mai 2006 Kozlowski a fost reţinut în Stuttgard, Germania şi încarcerat pentru a executa pedeapsa privativă de libertate de 3 ani şi 6