IUS IUVENTUTIS

Acces la o instanţă – acţiune în justiţie împotriva unui stat străin – imunitatea de jurisdicţie a statelor – aplicabilitatea imunităţii de justiţie în materia contractelor de muncă încheiate de o ambasadă cu un cetăţean al forului * Disponibil în pdf aici . ÎN FAPT Reclamanta, doamna Alicija Cudak, cetăţean lituanian, născută în 1961, trăieşte în Vilnius. A. Circumstanţele cauzei La data de 1 noiembrie 1997 reclamanta a fost rectutată de Ambasada Poloniei din Vilnius (“ambasada”), pe postul de recepţioneră. Contractul de muncă a inclus o clauză care declara că în cazul unei dispute, aceasta trebuie rezolvată în conformitate cu legea lituaniană. În 1999 reclamanta a depus o plângere în faţa Ombudsmannului pentru Oportunităţi Egale, afirmând că ar fi fost hărţuită sexual de către unul dintre colegii săi, membru al personalului diplomatic al ambasadei. În urma unei anchete, Ombudsmanul a raportat că reclamanta a fost într-adevăr victimă a unei hărţuiri sexuale. Reclamanta a pretins că, d...

Un Memorandul al Preşedintelui Curţii europene a drepturilor omului către statele părţi , publicat pe site-ul Curţii, ne anunţă discret şi diplomatic că în perioada 18 – 19 februarie 2010 Elveţia, ţară care va deţine atunci preşedinţia Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei va organiza la Interlaken (Elveţia) o conferinţă cu privire la viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului, Conferinţă care are potenţialul să fie cel mai important eveniment al secolului în care trăim, în ce priveşte protecţia internaţională a drepturilor omului. Această iniţiativă este fără precedent în diplomaţia Consiliului Europei, după cum este cotat chiar de către Preşedintele Curţii în memorandumul adresat statelor membre Consiliului, şi are scopul de a reafirma ataşamentul politic al statelor membre faţă de sistemul de protecţie jurisdicţională a Convenţiei. În memorandumul menţionat, Preşedintele Curţii evocă nişte informaţii utile despre activitatea Curţii, schiţând în mare problemele ce se cer ...

Încălcarea independenţei şi imparţialităţii instanţei prin participarea în completul de judecată care judecă litigii de muncă a unor asistenţi judiciari. În data de 21 iulie 2009, Curtea europeană a pronunţat o hotărâre deosebit de importantă în ce priveşte România. În Cauza Luka î. României (cererea nr. 34197/02) s-a ridicat problema dacă participarea magistraţilor asistenţi desemnaţi de parte şi de sindicat, într-un proces privind dreptul muncii încalcă sau nu cerinţa de independenţă şi imparţialitate a instanţei. Analizând problematica, Curtea a recunoscut avantajul unor instanţe cu o componenţă mixtă în anumite domenii profesionale, unde experienţa asistenţilor judiciari este necesară pentru a determina anumite probleme specifice. Acest sistem există în mai multe state părţi la Convenţie, simpla ei existenţă nefiind contrară Convenţiei. Însă, rolul şi atribuţiile asistenţilor judiciari, aşa cum erau ele reglementate la vremea faptelor, le-a poziţionat vulnerabil faţă de presiunil...

Proiectul noului Cod de procedura penală - calitatea de făptuitor - calitatea de suspect - calitatea de învinuit - evoluţii legislative Înainte de pornirea procesului penal, cel ce a săvârşit infracţiunea are calitatea de făptuitor, această calitate fiind menţionată deseori în legea procesual penală (art. 200, 214, 215 C. proc. pen.). Făptuitorul, ca subiect al raportului juridic de conflict, devine, după declanşarea procesului penal, subiectul principal pasiv al raportului juridic procesual penal. O dată cu începerea urmăririi penale împotriva făptuitorului, aceasta dobândeşte calitatea de învinuit (art. 229 C. proc. pen.). Spre deosebire de făptuitor, învinuitul, este subiect de drepturi şi obligaţii procesuale. În Codul de procedură penală în vigoare (art. 229) se arată că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală se numeşte „învinuit” cât timp nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. 1, reiese că urmărirea penală ...

Vânzarea de către stat a bunului altuia, unui terţ de bună credinţă – sistem legislativ defectuos care permite existenţa concomitentă a două titluri de proprietate cu privire la acelaşi imobil – problemă structurală a sistemului de restituire a bunurilor naţionalizate în perioada comunistă – necesitatea adoptării unor măsuri generale pe baza art. 46 din Convenţie NOTĂ: în ultimele luni, de la Curtea europeană se observă o schimbare de tactică în analizarea cauzelor împotriva României, cu privire la retrocedarea imobilelor naţionalizate în perioada comunistă. Astfel, statul român a reuşit performanţa de a fi obligat prin trei hotărâri în două luni la adoptarea unor măsuri generale pe baza art. 46. Astfel, s-a ajuns acolo încât România pune în pericol sistemul de protecţie pus în funcţiune de Convenţie. În consecinţă, Curtea nu mai are răbdare şi impune adoptarea unor măsuri generale. Problema care se pune este că legislaţia privind retrocedările este atât de complicată, încât autorităţ...

Notă: După cauza Viaşu împotriva României, pronunţată în decembrie 2008, ieri, la data de 13 ianuarie Curtea europeană a mai pronunţat o hotărâre împotriva României prin care – alarmată de situaţia legislaţiei cu privire la retrocedarea imobilelor naţionalizate – a dispus luarea unor măsuri generale. Asemenea hotărâri se numesc în doctrină „hotărâri pilot” [1] . Considerăm util să facem anumite precizări cu privire la ce anume înseamnă pe plan juridic o hotărâre care impune necesitatea luării unor măsuri generale şi care sunt efectele acestor hotărâri. Fundamentul juridic al acestor hotărâri se află în art. 46 a Convenţiei, prin care statele părţi se angajează să execute hotărârile CEDO, iar Comitetului de Miniştrii a Consiliului Europei îi revine obligaţia de a supraveghea executarea. Comitetul de Miniştrii, cu scopul de a asigura efectivitatea mecanismului de protecţie instaurat de Convenţie, a adoptat Rezoluţia Res(2004)3 cu privire la hotărârile care relevă existenţa unei probleme...

dreptul la viaţă privată, profil genetic; cod genetic; origine etnică; achitare; minor; amprente digitale; prelevări celulare În fapt, 1. În 2004 au fost introduse două plângeri la Curtea europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, de către doi cetăţeni britanici, anume d-l S. şi d-l Michael Marper. 2. Aplicanţii s-au plâns de faptul că autorităţile continuaseră se le reţină amprentele digitale, mostre biologice-celulare şi profile ADN, după derularea procedurilor penale împortiva acestora, chiar dacă aceste proceduri au sfârşit prin achitare, respectiv încetare, astfel că ar fi fost încălcate prevederile articolelor 8 şi 14 din Convenţie. Circumstanţele cauzei, 3. Primul reclamant fusese arestat la 19 ianuarie 2001, la vârsta de 11 ani, fiind acuzat de tentativă de jaf. Amprentele şi ADN său fuseseră prelevate în acest context. La 14 iunie 2001 reclamantul fusese achitat. Cel de-al doilea reclamant a fost arestat la 13 martie 2001 ...