Treceți la conținutul principal

Cauza Luka î. României (cererea nr. 34197/02), hotărârea din 21 iulie 2009

De la
Încălcarea independenţei şi imparţialităţii instanţei prin participarea în completul de judecată care judecă litigii de muncă a unor asistenţi judiciari.

În data de 21 iulie 2009, Curtea europeană a pronunţat o hotărâre deosebit de importantă în ce priveşte România. În Cauza Luka î. României (cererea nr. 34197/02) s-a ridicat problema dacă participarea magistraţilor asistenţi desemnaţi de parte şi de sindicat, într-un proces privind dreptul muncii încalcă sau nu cerinţa de independenţă şi imparţialitate a instanţei.
Analizând problematica, Curtea a recunoscut avantajul unor instanţe cu o componenţă mixtă în anumite domenii profesionale, unde experienţa asistenţilor judiciari este necesară pentru a determina anumite probleme specifice. Acest sistem există în mai multe state părţi la Convenţie, simpla ei existenţă nefiind contrară Convenţiei. Însă, rolul şi atribuţiile asistenţilor judiciari, aşa cum erau ele reglementate la vremea faptelor, le-a poziţionat vulnerabil faţă de presiunile exterioare. Curtea a considerat că nu existau suficiente garanţii pentru asigurarea independenţei acestor judecători. De exemplu, aceste persoane nu era inamovibile sau nu erau protejate împotriva încetării premature ale atribuţiilor lor. De asemenea, ei aveau voie să îndeplinească alte funcţii, concomitent cu participarea lor la litigii de dreptul muncii. Astfel, temerile Dl.-lui Luka relative la imparţialitatea şi independenţa instanţei erau obiectiv justificate în opinia Curţii.
Un rezumat mai detaliat despre cauză urmează să apară pe acest blog în câteva zile.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Răspunsul la Întâmpinare

De la
  Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare. Baza legală . Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris , fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. ”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„ Părțile trebuie să își fac...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Hotărârea CJCE în cauza C-168/08, László Hadadi/Csilla Márta Mesko, hotărârea din 10 iulie 2009

De la
SOŢII CARE DEŢIN O DUBLĂ CETĂŢENIE COMUNĂ POT SOLICITA DIVORŢUL, LA ALEGEREA LOR, LA INSTANŢELE ORICĂRUI STAT MEMBRU AI CĂRUI CETĂŢENI SUNT Recursul preliminar asupra căruia s-a pronunţat CJCE a fost transmis Curţii de către Curtea de Casaşie (Cour de cassation) din Franţa, instanţă care soluţiona o cauză în care erau incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 Regulamentul prevede mai multe criterii de atribuire a competenţei în materia desfacerii căsătoriei, interesant este că pe lângă criterii întemeiate pe reşedinţa obişnuită a soţilor, regulamentul instituie criteriul cetăţeniei celor doi soţi. În plus, regulamentul prevede, în principiu, că hotărârile judecătorești de divorț pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state ale Uniuni...
55 de comentarii
Citiți mai multe