Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2009

Cauza Tănase şi alţii împotriva României

1. La originea cauzei se află cererea nr. 62954/00 , înaintată împotriva României în temeiul art.34 din Convenţie în data de 28 august 2008, de către 24 de cetăţeni români, după cum urmează : Constantin Catalan, Victor Păun, Ion Rupiţă, Paul Catalan, Sidef Niculae, Petre Panciu, Stoica Răducanu, Emilian Niculae, Călin Ion, Alexandru Nicolae, Dumitru Catalan, Ion Gheorghe Staicu, Arestiţa Ion, Ştefan Catalan, Botonică Dumitru, Claudia Florea, precum şi de următorii reclamanţi care au înaintat cererea în numele părinţilor sau soţilor decedaţi : Grecu Catalan, îl reprezintă pe Marin Catalan, decedat în 2000 , Irina Catalan, îl reprezintă pe Ion Catalan, decedat în 2001, Tudor Ion, îl reprezintă pe Ion Ion, decedat în 2001, Ioana Constantin, îl reprezintă pe Lucian Niculae, decedat în 2000. Următorii reclamanţi au decedat în timpul desfăşurării procedurilor iar moştenitorii lor au dorit să continue procedurile în numele lor : Vasile Tănase (moştenitor : Elena Tănase), Nicolae Ion (moştenit

Cauza Luka vs. România, Cererea nr. 34197/02, Hotărârea din 21 iulie 2009(II.) rezumatul hotărârii

lipsa de independenţa şi imparţialitatea completului de judecată în componenţa căruia intră şi asistenşi judiciari * postarea disponibilă în format pdf aici ÎN FAPT I. Circumstanţele cauzei 1. Reclamantul, domnul Gusztav Luka s-a născut în 1956 şi locuieşte la Târgu-Mureş. 2. Prin decizia din 14 ianuarie 1999, societatea comercială M. l-a concediat pe reclamant care era în acel moment unul din administratorii societăţii, precum şi şeful departamentului de informatică. Reclamantul a sesizat tribunalul cu o acţiune în anularea acestei decizii şi a cerut în acelaşi timp condamnarea societăţii M. la plata de despăgubiri echivalente cu salariile socotite din ziua concedierii până la reintegrarea pe post. Tribunalul Mureş a admis acţiunea reclamantului iar prin decizia din 10 iulie 2000 a dispus reintegrarea reclamantului pe vechiul post şi plata de salariilor calculate începând cu data de 1 aprilie 1999 până la reintegrarea efectivă pe post. 3. Într-o procedură distinctă, Judecător

Cauza Luka î. României (cererea nr. 34197/02), hotărârea din 21 iulie 2009

Încălcarea independenţei şi imparţialităţii instanţei prin participarea în completul de judecată care judecă litigii de muncă a unor asistenţi judiciari. În data de 21 iulie 2009, Curtea europeană a pronunţat o hotărâre deosebit de importantă în ce priveşte România. În Cauza Luka î. României (cererea nr. 34197/02) s-a ridicat problema dacă participarea magistraţilor asistenţi desemnaţi de parte şi de sindicat, într-un proces privind dreptul muncii încalcă sau nu cerinţa de independenţă şi imparţialitate a instanţei. Analizând problematica, Curtea a recunoscut avantajul unor instanţe cu o componenţă mixtă în anumite domenii profesionale, unde experienţa asistenţilor judiciari este necesară pentru a determina anumite probleme specifice. Acest sistem există în mai multe state părţi la Convenţie, simpla ei existenţă nefiind contrară Convenţiei. Însă, rolul şi atribuţiile asistenţilor judiciari, aşa cum erau ele reglementate la vremea faptelor, le-a poziţionat vulnerabil faţă de presiuni

Legea contra beţiei din 8 martie 1909

În prezent, majoritatea relaţiilor sociale sunt guvernate de reguli de conduită emise de către o autoritate care deţine puterea de a asigura respectarea acestora de către destinatari. Am putea crede că această tendinţă de legiferare a tuturor relaţiilor sociale este una proprie erei în care trăim, adică începutul Mileniului III. Această percepţie este şi mai bine întreţinută de către tendinţele manifestate la nivel comunitar, unde s-a legiferat chiar şi forma castraveţilor (d in motive de austeritate, datorită crizei economice, castravetele are voie să crească după cum doreşte, măsura în cauză fiind suspendată ), însă dacă ne uităm într-un repertoriu legislativ de la începutul secolului XIX. (mai exact pp. 375 şi urm. din Suplimentul 1908, volumul IV la Codul General al României, editat de C. Hamangiu, apărută la Editura Librăriei Leon Alcalay)putem constata această tendinţă, prin exemple precum Legea pentru fabricarea şi vânzarea lumânărilor din ceară. Poate cea mai interesantă – şi î

Procesul lui Charles Taylor într-o nouă etapă

La data de 13 iulie 2009 la Tribunalul Special pentru Sierra Leone Charles Taylor a depus mărturie pentru prima dată în cadrul procesului Procurorul vs. Charles Taylor . Acest lucru reprezintă o premieră deoarece este primul caz în care un lider African este judecat de un tribunal internaţional. Fost preşedinte al Liberiei domnul Charles Taylor a început un război civil în acest stat, iar în 1997 a fost ales preşedinte. În această perioadă se susţine că el ar fi coordonat şi aprovizionat cu arme grupuri rebele din Liberia pentru a prelua controlul asupra bogăţiilor din Sierra Leone – diamante. În 2003 a fost înlăturat de la putere în urma unei rebeliuni şi a plecat în exil în Nigeria. La data de 7 martie 2003 a fost pus sub acuzare de către procurorul de la Tribunalul Special pentru Sierra Leone pentru 17 capete de acuzare – crime împotriva umanităţii, încălcări ale Articolului 3 din Convenţia de la Geneva şi ale Protocolului Adiţional II (crime de război), precum şi alte încălcări g

EVOLUŢII RECENTE ÎN POLITICA DE SECURITATE ENERGETICĂ. NABUCCO vs. SOUTH STREAM

În contextul discuţiilor aprinse atât la nivel intern cât şi comunitar privind securitatea energetică, sursele şi rutele alternative respectiv respectarea regulilor concurenţiale în principalele domenii ale sectorului energetic (petrol şi gaze) ocazionate de reuniunea de la Ankara din 13 iulie pentru semnarea unui acord interguvernamental între Turcia, Austria, Ungaria, Bulgaria şi România, considerăm ca fiind oportună expunerea unor idei privind acest subiect. Faptul că energia joacă un rol critic în dezvoltarea socio-economică a încetat demult a mai constitui o noutate. Identificarea şi analizarea problemelor din acest sector, respectiv dezvoltarea opţiunilor de politică energetică reprezintă aşadar subiecte importante de studiu pentru guverne şi cercetători cu scopul dezvoltării comunităţii (Mohan Monasinghe, Peter Meier (1993), Energy Policy Analysis and Modeling, Ed. Cambridge University Press, pg. 3). Astfel, în contextul în care autarhia energetică reprezintă în prezent echival

Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda Procurorul vs. Michel BAGARAGAZA Cauza Nr. ICTR-2005-86-11bis 13 .04.2007

genocid, transfer de jurisdicţie, Regatul Olandei, observator, stat străin Introducere 1. Inculparea originară împotriva lui Michel Bagaragaza a fost confirmată la data de 28 iulie 2005, domnul Bagaragaza fiind acuzat de conspiraţie pentru a comite genocid, genocid, şi, alternativ, complicitate la genocid. O primă înfăţisare a domnului Bagaragaza în faţa Tribunalului a avut loc la 16 august 2005, unde a pledat nevinovat la toate capetele de acuzare. 2. La 15 februarie 2006, Procurorul a cerut referiri Regatului Norvegiei cu privire la inculparea originară împotriva domnului Bagaragaza în conformitate cu articolul 11 bis din Regulamentul de procedură şi de probe înşă cererea a fost refuzată pe motiv ca Norvegia nu are jurisdicţie asupra delictelor din această inculpare. Camera de Apeluri a menţinut această decizie. 3. La data de 1 noiembrie 2006, Procurorul a solicitat permisiunea de a modifica actul de acuzare, în principal, prin adăugarea unui al patrulea capăt de acuza

Procedura hotărârilor pilot - notă informativă de la Grefa Curţii europene

La data de 30 iunie 2009, Grefa Curţii europene a drepturilor omului a emis o notă informativă cu privire la „Procedura hotărârilor pilot” (În original: EN , FR ). Mai jos găsiţi traducerea integrală a notei. * Postarea este disponibilă în format pdf aici Procedura hotărârilor pilot 1. În ultimi ani, Curtea europeană a drepturilor omului a dezvoltat o procedură nouă, cunoscută sub numele de procedura hotărârilor pilot, ca şi un mijloc pentru a face faţă unor cauzelor identice care îşi au originea în aceeaşi problemă. De ceva vreme în faţa Curţii se află foarte multe cauze similare, denumite cauze repetitive. Aceste cauze reprezintă o proporţie semnificativă a încărcăturii Curţii contribuind astfel la congestionarea activităţii Curţii. Scopul prezentei note este să ofere informaţii despre această procedură. 2. Modul în care operează această procedură este că atunci când în faţa Curţii există un număr semnificativ de cereri izvorâte din aceeaşi cauză, Curtea poate decide sele

Cauza Michael BAGARAGAZA. Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda

Genocid; admisibilitate; principiul jurisdicţiei universale; Norvegia, Tanzania, Olanda; crime internaţionale 1. Decizia asupra moţiunii depuse de Procuror privind solicitarea Regatului Norvegiei de judecare a cauzei La data de 28 iulie 2005, Michael Bagaragaza a fost acuzat oficial de conspiraţie în scopul săvârşirii infracţiunii de genocid, genocid şi complicitate la genocid. La data de 16 august 2005 Bagaragaza s-a prezentat în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda (TPIR) susţinând nevinovăţia sa faţă de toate capetele de acuzare. La 15 februarie 2006, Procurorul de pe lângă Tribunal a solicitat analizarea posibilităţii de judecare a speţei de către Regatul Norvegiei, în temeiul art.11 bis din Regulile de procedură, iar la 21 februarie 2006, Preşedintele celei de-a Treia Camere analizează moţiunea depusă de Procuror privind solicitarea Regatului Norvegiei de a soluţiona cauza. Regatul Norvegiei invocă amicus curiae. Pentru a delibera, Curtea, în temeiul art.11 bis

Decizia de admisibilitate în Cauza Georgia î. Rusiei, cererea nr. 13255/07, dec. din 03.07.2009

La data de 3 iulie 2009, Curtea europeană a pronunţat o decizie , prin care a declarat admisibilă o cerere inter-statală adusă în faţa Curţii de către Georgia, împotriva Federaţiei Ruse. Reclamantul a invocat că statul pârât nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin Convenţia europeană. Înainte de a trece la prezentarea unui scurt rezumat a deciziei Curţii, se cuvine să facem câteva menţiuni scurte despre 2 aspecte: contextul în care s-a ivit disputa între cele două state şi mecanismul cererilor inter-statale. Conflicul politic între Georgia şi Rusia îşi are originea în anumite dispute teritoriale. Astfel, repulica din Cauzaz a fost anexată Uniunii Sovietice în 1921. Georgia, în organizarea statală actuală, şi-a declarat independenţa în anul 1991, iar până în 1994 s-a derulat un conflict armat cu Rusia, pentru independenţă. La frontiera Georgiei cu Rusia există 2 regiuni, Osetia de Sud şi Abhazia, populate de rusofoni, regiuni care aspiră la independenţă sau la o unire cu Rusia. În