IUS IUVENTUTIS

Decursul istoriei și dinamica relațiilor internaționale relevă un adevăr inevitabil: aproape niciun eveniment de rezonanță internațională nu rămâne fără consecințe și reacții din partea comunității internaționale. Se poate argumenta că în momentul de față comunitatea internațională a ajuns la un stadiu al dezvoltării care diminuează considerabil posibilitatea unor noi conflagrații mondiale, însă este indubitabil că atât în timpul cât și după căderea Cortinei de Fier s-au ivit conflicte armate internaționale și non-internaționale care au prilejuit comiterea unor atrocități atât între părțile combatante cât și împotriva civililor. Unele reacții ale comunității internaționale au îmbrăcat și haine juridice, îndeosebi sub forma dreptului internațional public. Lucrarea de față va aborda o asemenea reacție, și anume exercitarea jurisdicției universale de către instanțele naționale. Deși există exemple de exercitare a jurisdicției universale despre care s-a speculat că există de secol...

INTRODUCTION The purpose of this paper is to address the limits of the ICJ’s advisory jurisdiction, from the legal and policy point of view. The paper first discusses the ICJ’s authority to render advisory opinions, it then presents an overview of how the advisory jurisdiction operates and it concludes by examining the effects of the Court’s advisory jurisdiction. The starting point is the opinion of Serbia’s representative who, while sponsoring the General Assembly Resolution for an Advisory Opinion on Kosovo’s Declaration of Independence stated: “The Court’s advisory opinion would provide politically neutral, yet judicially authoritative, guidance to many countries […] Supporting this resolution would also serve to reaffirm a fundamental principle: the right of any Member State of the UN to pose a simple, basic question on a matter it considers vitally important to the Court. To vote against it would be a vote to deny the right of any country to seek judicial recourse through the UN ...

1. Avena a fost al treilea caz , în care au fost demarate proceduri în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie împotriva Statelor Unite din cauza nerespectării de către oficialii americani a obligaţiei de a informa cetăţenii străini arestaţi în Statele Unite asupra drepturilor deţinute de către aceştia, în baza articolului 36 din Convenţia de la Viena privind relaţiile consulare (1963). Potrivit acestui articol „Art. 36 - Comunicarea cu cetăţenii statului trimiţător 1. Pentru ca exercitarea funcţiilor consulare cu privire la cetăţenii statului trimiţător să fie uşurată: a) funcţionarii consulari trebuie să aibă libertatea de a comunica cu cetăţenii statului trimiţător şi de a avea acces la aceştia. Cetăţenii statului trimiţător trebuie să aibă aceeaşi libertate de a comunica cu funcţionarii consulari şi de a avea acces la ei; b) autorităţile competente ale statului de reşedinţă trebuie să avertizeze fără întîrziere postul consular al statului trimiţător atunci cînd, în circumscripţ...

* Traducere integrală realizată din textul hotărârii în limba engleză ** Traducere realizată de Cercul de Drept Ius Iuventutis *** Pentru a descărca hotărârea în format PDF click aici Contextul istoric, geografic şi originea diferendului/disputei. Râul San Juan- graniţa dintre Costa Rica şi Nicaragua- Istoria statelor Costa Rica şi Nicaragua după obţinerea independenţei- Tratatul din 1858 privind delimitarea celor două state- Demarcarea frontierelor- Decizia Curţii de Justiţie Central Americană din 1916- Pactul Fournier-Sevilla din 1956- Incidentele privind navigaţia pe râul San Juan- Comunicatul Cuadra- Castro din 1956- Interdicţia impusă de Nicaraguaveslor poliţiei din Costa Rica de a naviga- Comunicatul Cuadra-Lizano- Înţelegerea Tovar-Caldera din 2002- Acţiunile demarate înaintea Curţii de către Costa-Rica- Nici o obiecţie în ceea ce priveşte jurisdicţia Curţii ridicată de către Nicaragua * Dreptul statului Costa Rica la liberă navigaţie pe râul San Juan. Temeiul legal al dreptul...