Treceți la conținutul principal

„Școala Altfel” cu UMFST

De la

În cadrul programului „Școala Altfel”, Școala Gimnazială „Artur Gorovei” din Bunești, județul Suceava, a găzduit o activitate educațională dedicată siguranței în mediul cibernetic și criminalității informatice.

Activitatea a fost susținută de Cosmina-Alexandra Cidir, masterandă și cercetător voluntar în cadrul Centrului pentru Protecția Datelor - UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, și a avut ca obiectiv familiarizarea elevilor cu riscurile reale ale spațiului digital, precum și cu consecințele juridice și sociale ale comportamentelor online, privite dintr-o perspectivă criminalistică.

Elevii au explorat noțiuni esențiale precum probațiunea informatică și au înțeles ce poate constitui o probă digitală în investigarea unor infracțiuni precum phishing, vishing, grooming sau utilizarea tehnologiei deepfake. Prin simulări practice de conținut deepfake, aceștia au învățat să distingă diferența dintre real și conținutul generat de inteligența artificială, dezvoltându-și gândirea critică și atenția față de informațiile întâlnite online.

Pe baza unor cazuri practice, a fost subliniat un mesaj esențial: mediul online nu este lipsit de reguli, iar orice acțiune produce consecințe reale, atât din punct de vedere juridic, cât și social. Totodată, au fost prezentate elemente netnografice specifice infracțiunilor online, pentru a facilita recunoașterea comportamentelor de risc.

Educația digitală timpurie este un pilon esențial în prevenirea criminalității informatice. Informarea elevilor, încă de la vârste fragede, contribuie la formarea unor utilizatori responsabili, conștienți și capabili să se protejeze în spațiul cibernetic.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Între Scila și Garibda, 29 mai 2025 Care sunt intențiile președintelui României: „Aparență vs Eficiență” sau „Nu vorbim de intenții ci de Slăbiciune vs Cunoaștere?”

De la
  Problema juridică vizată: neconstituționalitatea legii care obligă la întocmirea și publicarea declarațiilor de avere ale unor funcționari și demnitari . În ședința din data de 29 mai 2025 Curtea Constituțională a României a admis unele excepții de neconstituționalitate ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepțiile vizau: (1)neconstituționalitatea normelor juridice care impun unor categorii de funcționari și demnitari   să întocmească declarațiile de avere în care să includă inclusiv veniturile și alte informații personale ale soției sau copiilor, după caz.(2) neconstituționalitatea normelor juridice care stabilesc obligația publicării pe site-ul instituției a acestor declarații. Motivele juridice ale CCR(în esență) ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe