Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan. 

Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează.

Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele:

- principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate;

- intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se întâlnesc cel mai adesea în dreptul secundar al Uniunii Europene;

- din principiilor de ramură, cum este aceea a protecției datelor cu caracter personal, întâlnim diferite principii, cum ar fi reduse la minimum al  echității, legalității și transparenței, aplicabile inclusiv problematicii din cadrul conferinței;

- dar avem aplicabile în domeniu și principii generale de drept, cum este principiul proporționalității;

- principala lege internă analizată a fost Legea nr. 118/2019 privind Registrul automatizat cu infractorii sexuali (în continuare, Registrul);

Conferențiar Ploeșteanu Nicolae a evidențiat următoarele:

A. Situația care a generat dezbaterea;

În perioada 2017-2019, o persoană cu vârsta între 33 și 35 de ani din Târgu Mureș a descărcat și distribuit 763 de fișiere cu conținut sexual explicit, presupus a reprezenta minore. Organele judiciare și-au format această convingere pe vizualizarea imaginilor, care prezintă persoane de sex feminin cu trăsături prepubertale. This person a fost acuzată de procurare, distribuire și deținere de pornografie infantilă conform Codului penal român și a recunoscut faptele. În martie 2020, Tribunalul Mureș a stabilit o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere pentru doi ani.

Pe durata supravegherii, persoanei i s-au impus diverse restricții și obligații legale ce includ limitări ale drepturilor de vânzare. Scopul acestor obligații este de a permite controlul respectării regimului de suspendare și a reintegrării sociale a persoanelor asigurate.

În baza Legii nr. 118/2019, date personale ale individului au fost înregistrate automat în Registru. În urma acestei înregistrări, persoane i s-au colectat date printr-un proces de fotografiere, prelevarea datelor dactiloscopice și a probelor biologice, fără consimțământul său. Poliția a impus, de asemenea, ca persoana să furnizeze informații relevante despre viața sa privată și să anunțe orice deplasări din localitatea de domiciliu mai lung de 15 zile.

În martie 2023, persoana a cerut verificarea conformității Legii nr. 118/2019 cu standardele de protecție a datelor personale și a solicitat să fie ștearsă din acest Registru. Cu toate acestea, operatorul a respins cererea, afirmând că radierea va avea loc doar după 20 de ani de înregistrare, deoarece pedeapsa aplicată a fost sub 5 ani.

B. Fluxurile și categoriile de date:

• Se identifică principalele categorii de prelucrări de date și categorii de date personale.
• Primul flux: Date generate de hotărârea judecătorească de condamnare pentru punerea în executare a acesteia. Entități precum serviciul de probațiune și primăria vor accesa datele privind identificarea persoanelor, istoricul său judiciar și anumite aspecte din viața sa privată.
• Al doilea flux: Legat de hotărârea judecătorească, dar în baza altor legi, precum Legea nr. 290/2004 privind la cazierul judiciar. Scopul este prevenirea și combaterea faptelor penale.
• Al treilea flux: Generat de Legea nr. 118/2019, se referă la persoanele care au grijă de infracțiuni sexuale sau asupra minorilor. Acestea sunt înscrise într-un registru național, iar datele lor sunt procesate în mod automat, inclusiv date genetice și dactiloscopice.

C. Calitatea de operator și/sau împuternicit:

• Mai multe entități se ocupă de prelucrare a datelor, având roluri diferite: instanțe de judecată, Ministerul Justiției, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne.
• MAI și Poliția Română sunt considerați operatori asociați în privința datelor personale.
• Relația cu alte entități implicate diferite nuanțe ale rolului de operator, fie ca operatori independenți, fie ca operatori asociați sau operator-împuternicit.

D. Conformitate și principiul legalității și echității:

• Legea nr. 363/2018 subliniază că datele personale trebuie să fie prelucrate legal și echitabil. Transparența, deși nu este explicită menționată, nu este total exclusă, dar în contextul prevenirii și combaterii infracțiunilor, nu poate fi aplicată în mod absolut.
• Chiar în absența menționării transparenței, entitățile trebuie să ofere informații specifice despre prelucrarea datelor și să asigure o documentare adecvată pentru a verifica legalitatea procesării datelor.
• Evaluarea conformității datelor se face în raport cu principiile legalității, echității și transparenței.

E. Aspecte juridice și aplicabilitate:

• Pentru a fi legale, prelucrările de date trebuie să aibă un fundament juridic clar și precis și să fie în conformitate cu competențele autorităților relevante.
• Legea nr. 118/2019 este unul dintre temeiurile legale care permite prelucrarea datelor pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor, în infracțiunile speciale legate de pornografie infantilă.
• Astfel, se subliniază importanța legalității și conformității în prelucrarea datelor, în special în contextul prevenirii și combaterii infracțiunilor.

 

F. Legalitate contextul UE : Principiul legalității prelucrării datelor în UE, derivat din Directiva 680/2016 și transpus prin Legea nr. 363/2018, presupune două condiții:

• Temeiul juridic intern să respecte drepturile omului, conform Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului.
• Temeiul să respecte standardele de previzibilitate și accesibilitate.

G. Proporționalitate : Un standard esențial în UE și dreptul românesc, proporționalitatea trebuie să fie o evaluare concretă. În contextul studiat, se pune problema dacă măsurile luate față de o persoană condamnată pentru un număr mare de fișiere cu conținut sexual sunt proporționale cu pedeapsa.

H. Monitorizare și conformitate : Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) are datoria de a verifica legalitatea și proporționalitatea prelucrărilor de date. Cu toate acestea, proporționalitatea este dificilă de determinat direct de ANSPDCP, fiind probabil mai eficientă o trimitere preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

I. Critica la Legea nr. 118/2019 : Există preocupări legate de modul în care legea stabilește crierii pentru colectarea și reținerea datelor. Faptul că datele sunt reținute în funcție de durata pedepsei și nu de gravitatea faptei poate duce la situații arbitrare și posibile neconstituționale. De exemplu, presupunerea că o persoană peste 85 de ani nu mai poate comite infracțiuni sexuale nu are baze științifice solide.

Avocatul Emanuel Drăgan a ridicat problema temeiniciei reglementării care dispune că inclusiv în cazul renunțării la urmărirea penală sau în cazul renunțării la aplicarea pedepsei, existența contradicțiilor privind necesitatea și menținerii datelor în registru.

 

Problematici ridicate de participare din   sala:

1. Legea nr. 118/2019 transpune acte normative ale Uniunii Europene sau care este legătura cu cea mai relevantă cazul analizat și dreptul Uniunii Europene?

2. Ce se întâmplă dacă o persoană este condamnată la 86 de ani la o pedeapsă mai mare de 5 ani, în condițiile în care Legea 118/2019 prevede că în Registru se înscriu datele persoanelor condamnate pentru infracțiunile de referință și se mențin când persoana. a împlinit vârsta de 85 de ani.

3. Persoana condamnată dar reabilitată ar trebui să supus unor restricții, cumulative cu deținerea datelor biologice, timp de 20 de ani, respectiv până la 85 de ani (pentru infracțiuni peste 5 ani).

4.  Unul dintre participanți a că legea include unele metode de ameliorare a resurselor asupra vieții apreciate private, datorită controlului asupra acestor persoane după reabilitare, prin introducerea Certificatului de integritate, pe baza faptei nu mai sunt necesare pe perioade determinate de verificări obișnuite și prezentări la organele. de poliție a persoanelor vizate.

Noi, membrii cercului venim mai câștigați științific după acest eveniment și le adresăm mulțumiri tuturor celor care ne-au sprijinit și au făcut posibil acest demers!

Lex Criminis