Treceți la conținutul principal

International Summer Law School 16th Edition „Responsabilitatea Legală Quo Vadis?”

La data de 20.09.2023, membrii cercului Lex Criminis(UMFST Târgu Mureș) au participat la International Summer School organizată de Universitatea ”1 Decembrie 1918”  de la Alba Iulia, în cadrul căreia s-au adus puternice argumente pentru conștientizarea fenomenului infracțional în ceea ce privește traficul și consumul de droguri precum și impactul social pe care substanțele stupefiante îl exercită asupra persoanelor din jurul consumatorilor.

Tematica dezbaterilor acestei zile a fost „De la fantezie la realitate sau cum gestionăm substanțele interzise: cazurile 2 Mai, Sântimbru, jud. Alba și Simona Halep

Alături de organizatori, lector dr. Decebal Manole Bogdan și conf. dr. Raul Felix Hodoș, printre prezentatorii care au luat parte la dezbaterile de astăzi se numără: av. dr. Mihaela Mocanu, prof. univ. dr. Vasile Luha, conf. univ. dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu, lector univ. dr. av. Bogdan Bodea, asist. univ. drd. Raluca-Anica Onufreiciuc, asist. univ. drd. Aurelian Gheorghe Mocan, Ovidiu Grad, asistent judecător Curtea de Apel Alba Iulia.

Într-o atmosferă extrem de plăcută și frumoasă, prezenți studenți ai universității gazdă alături de studenți de la universități din Ucraina, Republica Moldova și UMFST G.E. Palade din Târgu Mureș, principalele idei și discuții expuse cu privire la cazul Simonei Halep au fost următoarele:

- în sport(Tenis), exemple precum Novak Djokovic, demonstrează că performanțele de top se pot obține cu o alimentație specifică, precum ea vegană, iar viitorul ar putea aparține chiar unei alimentații bazate strict pe uzul unor pastile;

- răspunderea trebuie focalizată asupra identificării tuturor categoriilor de subiecți: sportivul, antrenorul, echipa de suport;

- în cazul Simonei Halep, există posibilitatea ca lotul suplimentelor să fi fost contaminat, deși au fost verificate de Simona și de nutriționistul ei;

- Codul Antidoping al României, stipulează că sportivii sunt responsabili să nu ingereze substanțe interzise;

- scenarii: dacă Simona avea cunoștințele necesare pentru a verifica suplimentele, dacă suplimentele au fost contaminate sau dacă ar fi vorba despre un sabotaj;

- practica evidențiază că sportivul trebuie să-și dovedească nevinovăția, de la momentul existenței unor rezultate de analize medicale incriminatoare;

- în sport se întâlnesc adesea unele „terapii vampir”

- performanța sportivă este dependentă de oxigenarea sângelui și există propuneri pentru interzicerea unor alimente care fac parte din portofoliul culinar zilnic(spre exemplu, cafeaua).

- se abordează conceptul de "răspundere quo vadis" în contextul cazului Simona Halep, subliniindu-se necesitatea de a înțelege tipul de răspundere implicat și sancțiunile potențiale.

- se subliniază importanța laboratoarelor anti-dopping acreditate, care sunt costisitoare.

- decizia Tribunalului care a sancționat-o pe Simona Halep, pare arbitrară din perspectiva principiului „in dubio pro reo”

- se pune problema dacă statul care a ratificat convenția anti-dopping  își asumă sau nu vreo răspundere în aceste cazuri;

-  nu s-a demonstrat o cauzalitate între câștigarea trofeelor de către Simona și utilizarea substanțelor interzise.

- sportivii acceptă un anumit tip de justiție atunci când participă în competiții reglementate de federații.

Principalele idei privind cazurile 2 Mai și Sântimbru au fost următoarele:

- problema testelor de droguri în Poliția Județeană Constanța, subliniindu-se lipsa de instruire și aparatele defectuoase;

- drogurile sunt detectate în salivă și urină, iar alcoolul în sânge;

- magistrații au avut reacții diferite în cele două cazuri și că victimele circulau pe partea greșită a drumului;

- Se ridică întrebarea dacă un examen de permis mai riguros ar rezolva problema;

- Se menționează că măsurile preventive nu sunt suficiente și că există anchete penale.

- se subliniază importanța educației și comportamentului consumatorilor de droguri, fie că sunt șoferi sau pietoni;

- se discută despre accesibilitatea drogurilor pentru toate categoriile sociale și faptul că aparatele de testare nu sunt calibrate pentru a le detecta;

-  se sugerează înființarea unui registru al consumatorilor de droguri;

- se menționează lipsa de specializare și de motivare a polițiștilor în combaterea drogurilor;

 - sugerează necesitatea unor profesor de legislație rutieră în școli.

Cercul studențesc Lex Criminis adresează mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă organizarea și desfășurarea școlii de vară de la Universitatea 1 decembrie 1918 din Alba Iulia.

Lex Criminis

 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...