Treceți la conținutul principal

Gânduri prin ţară

Ieri, unii reprezentanţi ai cercului Ius Iuventutis au dat o fugă până în zona de unde se spune că „soarele răsare”, încercând să culeagă niscaiva fructe. Sigur că în zonă poţi fi intimidat de greutatea betoanelor, a prafului şi mai ales de lipsa frumoaselor dealuri şi ai bravilor munţi din spaţiul carpatic; nu înseamnă că vreun moment s-ar fi intimidat vreunul dintre trimişi. Ba chiar, după dimineaţă, în coşul cu fructe cei doi trimişi şi-au aşezat o serie de idei şi impresii, dintre care pe unele le-au apreciat ca fiind din categoria celor exotice, pe care s-au gândit să le şi conserve în memoria cercului. Coşul cu fructe este la cei doi trimişi, rămâne doar să treceţi să le admiraţi mireasma şi aroma; iată cum se poate adulmeca:

Într-o clădire sobră şi aparent destul de încăpătoare, personalităţi şi jurişti de prestigiu şi-au împărţit către auditoriu ideile valoroase ale domniilor lor cu privire la situaţia actuală generală a dreptului, cu privire la momente şi monumente de cultură juridică. Ideile de principiu şi cele care străbat lumea juridică internaţională ne-au reţinut atenţia în mod deosebit. Totuşi, expediţia nu a fost lipsită de emoţii, mai ales atunci când sufocaţi de reglementările comunitare în domeniul interceptării sau stocării convorbirilor telefonice sau telecomunicaţiilor, reflectam la cele evocate de ilustrul profesor Dumitru Mazilu, atunci când amintea cuvintele renumitului J.J.Rousseau: Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este în lanţuri.

Am avut ocazia şi de a asista la o frumoasă prelegere susţinută de doamna profesor Dumitra Popescu în favoarea dreptului internaţional public, contra argumentând acele teze potrivit cărora „fragmentarea” dreptului internaţional public este semnul lipsei de autonomie a acestui sistem juridic şi poate chiar a firavei justificări ştiinţifice a unui drept internaţional public. Dimpotrivă, domnia sa susţine cu tărie ideea unităţii şi diversităţii care caracterizează dreptul internaţional public. Un exemplu evocat de domnia sa, simplu dar grăitor, ne-a reţinut amplu atenţia: Uniunea Europeană, poate cea mai specializată organizaţie internaţională, nu a putut evolua instituţional mai departe în temeiul tratatului constituţional ori a celui de la Lisabona (neintrate în vigoare) deoarece la acest moment actorii supremi, dar clasici, ai arenei internaţionale (statele membre) nu s-au manifestat suveran în acest sens. Exemplul dovedeşte actualitatea tezei clasice din dreptul internaţional potrivit căreia ordinea juridică internaţională se creează de către şi pentru state.

Una dintre gazdele noastre ne-a demonstrat că mai avem multe fructe de cules îndeosebi din spaţiul comunitar, european, una dintre locaţiile obligatorii găsindu-le în zona Bruxelles, la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Totuşi, ni s-a atras atenţia să culegem cu grijă, deoarece unele fructe au aromă puternică dar ar putea fi otrăvitoare (pentru statele membre, bineînţeles).

Culegătorii de fructe

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î