IUS IUVENTUTIS

Curtea europeană a dezvoltat o procedură interesantă menită să ajută la rezolvarea unor problemele sistemice care conduc la încălcări repetate ale drepturilor fundamentale. Această procedură se numeşte procedura hotărârilor pilot (despre care s-a scris aici). Această creaţie jurisprudenţială a fost susţinută şi de către Comitetul de Miniştrilor. Pe scurt, procedura înseamnă în primul rând identificarea unor probleme sistemice, care au rădăcini în una şi aceeaşi problemă. Aceste probleme conduc la introducerea unui număr mare de cereri la Curte, iar în contextul nevoii de a găsi soluţii pentru numărul mare de cauze, Curtea alege una sau mai multe cauze, care urmează a fi tratate „preferenţial”. În soluţionarea acestor cauze, Curtea, în dispozitivul hotărârii recomandă statului măsuri generale, care trebuie adoptate pentru eradicarea problemei. După pronunţarea hotărârii pilot, toate cauzele asemănătoare sunt suspendate, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administr

La originea cauzei se află cererea nr. 13067-03, înaintatâ împotriva României, în baza art.34 din Convenţie de d-na. Vasilica Ciobaniuc, în data de 24 ianuarie 2003. ÎN FAPT În anul 1985, apartamentul aflat în proprietatea reclamantei şi a soţului acesteia, a fost confiscat în baza Decretului 223/1974, ca urmare a deciziei de a părăsi ţara. Nici o compensaţie nu a fost plătită şi nici o copie a deciziei de confiscare nu a fost trimisă către reclamantă. În data de 2 octombrie 1991 şi 15 septembrie 1995, reclamanta şi soţul său au informat Consiliul Local al Municipiului Constanţa că intenţionează să redobândească proprietatea apartamentului, solicitând evacuarea chiriaşilor. Cu toate acestea, Statul a vândut apartamentul chiriaşilor, în baza Legii 112/1995. Reclamanta a solicitat, în data de 18 august 1997, nulitatea confiscări, redobândirea posesiei asupra apartamentului, evacuarea chiriaşilor, precum şi daune pentru mobila care exista în apartament şi care s-a presupus că a fost distr

1. Avena a fost al treilea caz , în care au fost demarate proceduri în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie împotriva Statelor Unite din cauza nerespectării de către oficialii americani a obligaţiei de a informa cetăţenii străini arestaţi în Statele Unite asupra drepturilor deţinute de către aceştia, în baza articolului 36 din Convenţia de la Viena privind relaţiile consulare (1963). Potrivit acestui articol „Art. 36 - Comunicarea cu cetăţenii statului trimiţător 1. Pentru ca exercitarea funcţiilor consulare cu privire la cetăţenii statului trimiţător să fie uşurată: a) funcţionarii consulari trebuie să aibă libertatea de a comunica cu cetăţenii statului trimiţător şi de a avea acces la aceştia. Cetăţenii statului trimiţător trebuie să aibă aceeaşi libertate de a comunica cu funcţionarii consulari şi de a avea acces la ei; b) autorităţile competente ale statului de reşedinţă trebuie să avertizeze fără întîrziere postul consular al statului trimiţător atunci cînd, în circumscripţ

Sâmbătă, 20 februarie 2010, s-a desfăşurat etapa naţională de pledoarii juridice în domeniul dreptului internaţional public, a concursului Telders International Law Moot Court. Echipele care s-au confruntat au fost alcătuite din studenţi ai Universităţii Bucureşti şi studenţi ai Universităţii Petru Maior Targu Mureş. Ambele echipe au dat dovadă de o pregătire universitară foarte bună, iar în final s-a calificat pentru etapa internaţională care se va desfăşura la Haga, în luna aprilie, echipa Universităţii Petru Maior. Pe această cale ţin să felicit toţi studenţii implicaţi în concurs, atât pledanţii celor două universităţi dar şi pe aceia care au contribuit la organizarea şi desfăşurarea concursului, dând expresie la acel spirit care defineşte cercul Ius Iuventutis: dintr-o dată în contextul aceluiaşi eveniment universitar au fost prezente mai multe generaţii reunite pentru a se ajuta reciproc în propria desăvârşire intelectuală şi umană. Un cuvânt de mulţumire se adresează membrilor j

La originea cauzei se află cererea nr. 44954/04 înaintată împotriva României de către dl. Ion Balint. Curtea a fost sesizată în baza art.34 din Convenţie, în data de 26 Octombire 2004. ÎN FAPT În data de 29 septembrie 1994, reclamantul a fost arestat, în principal în baza unor acuzaţii de tâlhărie. Procedurile penale împotriva acestuia şi a altor 3 persoane au fost începute în aceeaşi zi, dar în 24 noiembrie 1994 reclamantul a fost eliberat din arest. Cazul a fost înregistrat la Judecătoria Bucureşti la data de 12 octombrie 1995. Pe data de 2 aprilie 1996, ca urmare a apelului unui alt inculpat, dosarul a fost trimis la Tribunalul Bucureşti, de unde a fost returnat în 13 mai 1996, fiind inclus pe rolul instanţei în 29 mai 1996. După această dată, nici un document din dosarul cauzei nu a mai putut fi găsit. Drept consecinţă în 7 martie 1997, Judecătoria Bucureşti a retrimis cauza la Parchet pentu reconstituirea dosarului. În data de 6 iunie, dosarul este trimis de la Parchet către Judec