Treceți la conținutul principal

„Factura” României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 7 octombrie 2008

De la

La data de 7 octombrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în 6 cauze privind România. În toate aceste cauze Curtea a ajuns la concluzia că Statul român a încălcat drepturile reclamanţilor prevăzute de Convenţie. Pe lângă acest aspect, este util să evidenţiem aspectul financiar, adică trebuie să aruncăm o privire ultimelor rânduri din fiecare hotărâre (publicată deja pe http://www.echr.coe.int/) şi să facem nişte calcule simple.

1. Barb î. României, cererea nr. 5945/03 – încălcarea art. 10

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 19,88 EURO

- pentru prejudiciul moral: 1.000 EURO

- pentru cheltuieli 1781 EURO

2. Friedrich î. României, cererea nr. 18108/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă:

- pentru prejudiciul material: 45.000 EURO

3. Dobrescu î. României, cererea nr. 3565/04 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 500.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 2.000 EURO

4. Marcel Roşca î. României, cererea nr. 1266/03 – încălcarea art. 1 din Protocolul 1

Curtea acordă: 8000 EURO

5. Craiu î. României, cererea nr. 2662/02 – încălcarea art. 6(1) (termen rezonabil)

Curtea acordă pentru prejudiciul moral suferit: 2.000 EURO

6. Grigoraş î. României, cererea nr. 19188/03

Curtea decide:

- restituirea către reclamant în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a imobilului care a format obiectul cererii, imobil naţionalizat de statul român înainte de 1989.

- în caz de neconformare, Statul român este obligat să plătescă reclamantului 36.000 EURO pentru acoperirea prejudiciului material

- pentru prejudiciu moral: 4.000 EURO

- pentru cheltuieli: 2.500 EURO

CALCULE:

  1. În cazul în care în cauzele Dobrescu î. României şi Grigoraş î. României, Statul nu restituie în natură imobilele naţionalizate, factura totală a României pe data de 7 octombrie 2008 este de 602.300,88 EURO, adică 2.365.657 de RON (calculat după cursul EURO-RON, afişat pe site-ul BNR pentru 7 octombrie 2008).
  2. În ipoteza în care în cele două cauze se restituie imobilele în natura, atunci Statul român are de plătit 66.300,88 EURO, adică 260.409,97 RON.
  3. Pentru prejudiciu moral Statul român are de plătit 9.000 de EURO, adică 35.349,30 RON.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...
29 de comentarii
Citiți mai multe

Răspunsul la Întâmpinare

De la
  Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare. Baza legală . Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris , fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. ”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„ Părțile trebuie să își fac...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Hotărârea CJCE în cauza C-168/08, László Hadadi/Csilla Márta Mesko, hotărârea din 10 iulie 2009

De la
SOŢII CARE DEŢIN O DUBLĂ CETĂŢENIE COMUNĂ POT SOLICITA DIVORŢUL, LA ALEGEREA LOR, LA INSTANŢELE ORICĂRUI STAT MEMBRU AI CĂRUI CETĂŢENI SUNT Recursul preliminar asupra căruia s-a pronunţat CJCE a fost transmis Curţii de către Curtea de Casaşie (Cour de cassation) din Franţa, instanţă care soluţiona o cauză în care erau incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 Regulamentul prevede mai multe criterii de atribuire a competenţei în materia desfacerii căsătoriei, interesant este că pe lângă criterii întemeiate pe reşedinţa obişnuită a soţilor, regulamentul instituie criteriul cetăţeniei celor doi soţi. În plus, regulamentul prevede, în principiu, că hotărârile judecătorești de divorț pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state ale Uniuni...
55 de comentarii
Citiți mai multe