Treceți la conținutul principal

Introducere în criminalitatea informatică_Lecția 2_Ce este criminalitatea informatică?

 În romanul științifico-fantastic "Neuromancer" din 1984, autorul William Gibson a introdus termenul "spațiu cibernetic", pe care l-a creat.

Acest termen a fost creat de el pentru a descrie o realitate separată de lumea exterioară.

În esență,  acest termen se referă la acțiuni efectuate la distanță, fără a necesita prezența fizică la locul țintei sau contactul direct cu victima.

Criminalitatea informatică este o amenințare globală fără granițe geografice, având capacitatea de a acționa de oriunde și împotriva oricui, în scopul de a ataca diverse tehnologii. Această noțiune acoperă o gamă largă de infracțiuni și comportamente ilegale comise de indivizi sau grupuri, care vizează atât dispozitive individuale, cât și rețelele informatice.

De obicei, activitatea infracțională poate să vizeze calculatoare și victime din diverse țări.

Criminalitatea informatică are potențialul de a influența țările, economiile și cetățenii acestora, deoarece întreaga lor viață și activități depind de rețelele și tehnologiile de comunicații pe care se sprijină.

În cele din urmă,  investigarea criminalității informatice devine complicată deoarece se bazează pe  probe digitale sau probe electronice(e-probe).

Conceptul  de criminalitate informatică implică atât tehnologii cât și modul în care infractorii utilizează aceste tehnologii.

Tehnologia poate fi victima(sau ținta) infracțiunii. Aceasta va fi în cazul numitelor infracțiuni informatice pure( cum ar fi piratarea sau accesul ilegal, atacurile DDoS sau interferența sistemului, sau distribuirea de malware sau afectarea integrității datelor).

De asemenea, tehnologia poate să devină mijlocul prin care se comite o infracțiune. Cu alte cuvinte, tehnologia este folosită pentru a sprijini săvârșirea infracțiunilor (în special infracțiuni tradiționale), precum distribuirea de pornografie infantilă sau fraudă online, de exemplu.

În plus tehnologia  poate fi utilizată pentru a comunica cu alți infractori sau pentru a te ascunde în spatele criptării sau pentru a te stoca și a partaja informații.

În epoca actuală, este dificil să ne imaginăm o viață fără internet și tehnologie.

 Cu toate acestea, pe lângă avantaje, adoptarea tehnologiei și utilizarea mass-mediei moderne pot ascunde și anumite pericole. Din acest motiv, este esențial să fim bine informați și să conștientizăm cât de importantă este siguranța noastră în mediul online.

Despre ce aspecte ar trebui să fim conștienți cu toții?Partea superioară a formularului

Criminalitatea informatică reprezintă o amenințare serioasă în era digitală în care trăim. Toți ar trebui să fie conștienți de următoarele aspecte legate de acest subiect:

 1. Importanța securității online: Este crucial să înțelegem că securitatea online este la fel de importantă ca și siguranța fizică. Folosirea unor parole puternice, actualizarea constantă a software-ului și evitarea accesului la site-uri sau link-uri suspecte sunt doar câteva măsuri esențiale.

  2. Protecția datelor personale: Datele personale sunt prețioase pentru infractori. Este important să învățăm cum să ne protejăm datele, să fim atenți la ce informații împărtășim online și să ne educăm asupra riscurilor de dezvăluire a datelor personale.

   3. Actualizări de securitate: Asigurați-vă că sistemul de operare al computerului și software-urile sunt actualizate în mod regulat. Companiile lansează adesea actualizări pentru a remedia vulnerabilități și pentru a îmbunătăți securitatea.

   4. Securitatea dispozitivelor mobile: Telefoanele mobile și tabletele sunt la fel de vulnerabile ca și computerele. Asigurați-vă că aveți instalat software de securitate și că utilizați parole solide pentru accesul la aceste dispozitive.

   5. Utilizarea rețelelor Wi-Fi publice: Rețelele Wi-Fi publice sunt adesea nesigure și pot expune utilizatorii la riscuri. Evitați să faceți tranzacții financiare sau să accesați conturi sensibile  atunci când sunteți conectat la o rețea Wi-Fi publică.

  6. Protejarea copiilor: Educați copiii cu privire la siguranța online și pericolele legate de comunicarea cu persoane necunoscute sau de accesarea conținutului inadecvat.

  7. Furtul de identitate: Infractorii informatici pot fura identitatea cu ușurință și pot cauza daune financiare semnificative. Fiți atenți la tranzacțiile neobișnuite și monitorizați-vă în mod regulat conturile financiare.

 8. Rapoartele la autorități: Dacă sunteți victima unei infracțiuni cibernetice, ar trebui să raportați incidentul autorităților locale sau agențiilor specializate în securitate cibernetică.

 9. Educația continuă: Criminalitatea informatică evoluează constant. Pentru a vă proteja eficient, trebuie să vă mențineți cunoștințele la zi cu privire la noile tehnici de atac și măsuri de securitate.

Cunoașterea și aplicarea acestor principii pot contribui semnificativ la protejarea noastră în mediul online și la contracararea amenințărilor cibernetice.

În concluzie, criminalitatea informatică reprezintă o provocare complexă în era digitală, iar înțelegerea amenințărilor și a modurilor de protecție este esențială pentru fiecare utilizator al mediului online.

                                                                                                                                Giulia Veciunca

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea ...