Treceți la conținutul principal

Fisa deJurisprudenta 2 Fals Informatic

De la

TITLUL CAUZEI: Parchetul  Teleorman vs VCE

STATUS:

Tribunalul Teleorman a hotărât prin Sentința nr. 32 din 21 aprilie 2015, pronunțată în dosarul cu nr. 75/D/P/2014 din 20 ianuarie 2015. Sentința este supusă apelului

DATA ORICĂREI DECIZII:

Prin sentința penală nr. 32/2015, Tribunalul Teleorman a constatat că fapta comisă de inculpată constituie prev. de art. 325Cod penal (falsul informatic); art. 322Cod penal (falsul în înscrisuri sub semnătură privată) şi art. 295Cod penal (delapidarea), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

SCURTĂ DESCRIERE A CAUZEI:

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că la data de 06 iunie 2011, în calitate de consilier clienţ i zona rapidă din cadrul B.C.R. – Agenţia Z, funcţie care implica activităţi de gestionare specifice de primire, păstrare şi eliberare de sume de bani, a introdus date informatice în sistemul informatic al băncii, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul sustragerii de sume de bani din contul numitei FIL şi a determinat sistemul informatic al băncii să editeze un ordin de plată numerar, care conţinea prevederi false, în sensul că numita FIL ar fi solicitat eliberarea sumei de 4500 lei. Ordinul de plată a fost semnat de inculpată atât la rubrica rezervată casierului cât şi la rubrica solicitantului, ca şi când ar fi fost semnat de acesta, cauzându-i un prejudiciu în valoare de 4500 lei.

ACUZAȚII ȘI PRETENȚII:

Prin rechizitoriul nr. 75/D/P/2014 din 20 ianuarie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Teleorman a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata  V.C.E, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 325Cod penal (falsul informatic); art. 322Cod penal (falsul în înscrisuri sub semnătură privată) şi art. 295Cod penal (delapidarea), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

DECIZIA FINALĂ:

Tribunalul Teleorman a hotărât prin Decizia nr. 32/2015 din 21-apr-2015: În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpata VCE la pedeapsa de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic. În baza art. 215 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5Cod penal şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare. În baza art. 290 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 33 lit. a şi art. 34 lit. b Cod penal 1969, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare. În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 şi art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a – II – a, b Cod penal 1969. În baza art. 25 alin. 1, art. 23 alin. 2,3 Cod procedură penală şi art. 397 Cod procedură penală, obligă inculpata la plata sumei de 4895,23 lei către partea civilă BCR, reprezentând despăgubiri civile. În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală anulează înscrisul fals numit ordin de plată numerar emis de BCR S.A. În baza art. 275 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpata să plătească suma de 1500 lei, cheltuieli judiciare către stat.

OBSERVAȚII:

În cauză s-a făcut aplicarea legii penale mai favorabile. Cauza pune în discuție punerea în aplicare a pedepsei de închisoare cu executare.

Eduard Moldovan

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.
29 de comentarii
Citiți mai multe

Tinerii cercetători-studenți voluntari la Centrul de Protecția a Datelor din cadrul UMFST ”G.E.Palade”, participanți la Conferința internațională OCTOPUS 2023(13-15 decembrie 2023, București)(I)

De la
La data de 13 decembrie 2023 am participat cu o delegație de 3 studenți(Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan și Eduard Moldovan), de la specializarea drept, la cea mai importantă conferință internațională organizată de Consiliul Europei, la București, sub auspiciile Convenției privind criminalitatea informatică( Convention on Cybercrime – ETS 185). Conferința se desfășoară în frumoasele săli ale Palatului Parlamentului din București, reunind participanți de pe toate continentele lumii. Sunt numeroase aspecte care s-au discutat, astfel că în această „scurtă scriere”, doar am să punctez câteva chestiuni pe care le-am considerat mai aparte ori mai profunde. Este extrem de important pentru început de știut că, dincolo de importanța Convenției de la Budapesta și a Protocoalelor adiționale, în ceea ce privește combaterea criminalității de zi cu zi, precum pornografia infantilă și multe alte infracțiuni, orientarea strategică principală la momentul de față este către dovedirea infracțiuni
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazuri speciale, care trebuie respectate de oricine a
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe