Treceți la conținutul principal

Fisa Jurisprudenta: fals informatic, art. 325 din Codul penal

De la

 TITLUL CAUZEI:  DIICOT Ploiești vs AVA

 STATUS:       

Curtea de Apel Ploiești a hotărât prin Decizia nr. 101/2015 din 29-ian-2015, pronunțată în dosarul cu nr. 2022 /105/2014. Decizia este definitivă.

DATA ORICĂREI DECIZII:

Prin sentința penală nr. 816/2014, Tribunalul Ploiești a constatat că fapta comisă de inculpată constituie infracțiunea de fals informatic prevăzută de art. 325 Cod penal sau, în vechea reglementare prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, instanţa a considerat că legea nouă este mai favorabilă inculpatei deoarece, limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal sunt de la 1 la 5 ani închisoare, pe când în legea veche de la 2 la 7 ani închisoare.

Prin urmare, în baza art.5 Cod penal, constată că legea penală mai favorabilă este reprezentată de art.325 Noul Cod penal, şi, în consecinţă, a condamnat pe inculpata A.V.A la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals informatic, faptă din 03.10.2012

SCURTĂ DESCRIERE A CAUZEI:

La data de 03.10.2012, inculpata, folosind unul dintre calculatoarele şi parola unică, de care beneficia în virtutea funcţiei de contabil la Spitalul L. Ploieşti, a introdus, fără drept, date informatice, în programul „Revisal” al I.T.M. Prahova. Astfel, a obținut un document cu conţinut fals - raportul Reges - care atesta o situaţie nereală, respectiv calitatea de angajat a unei cunoștințe, în scopul de a fi utilizat de aceasta din urmă, în vederea producerii unor consecinţe juridice, actul fiind prezentat unităţilor bancare, pentru acordarea împrumuturilor, cu consecinţa creării unui prejudiciu unităţilor menţionate.

Împotriva sentinţei penale nr. 816 din data de 2 septembrie 2014, a fost declarat apel.

ACUZAȚII ȘI PRETENȚII:

Prin rechizitoriul nr.329/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei A. V. A, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic (art. 325 Cod penal), cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

 ARGUMENTE:

Curtea de Apel Ploiești a considerat că nu este necesară aplicarea unei pedepse cu executare deoarece prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni se poate realiza şi prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea şi prin obligații menite să reintegreze persoana condamnată în societate.

DECIZIA FINALĂ:

Curtea de Apel Ploiești a hotărât prin Decizia nr. 101/2015 din 29-ian-2015: În baza art. 386 Cod procedură penală cu aplic. art. 5 Cod penal schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimisă în judecată şi condamnată de către instanța de fond inculpata din infracțiunea prevăzută de art. 325 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 74 lit. c) Cod penal anterior și în baza acestor texte legale condamnă inculpata A. V. A la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

Aplică disp. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din vechiul Cod penal.

În baza art. 86/1 Cod penal anterior dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani stabilit în conformitate cu prev. art. 86/2Cod penal.

OBSERVAȚII:

În cauză s-a făcut aplicarea legii penale mai favorabile.

Cauza pune în discuție executarea unei pedepse în libertate sub supraveghere.

BIBLIOGRAFIE (SURSE)

www.rolii.ro

aplicația Sintact, vizualizată la 1.11.2023

 

 George Grigorescu 

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

De la
O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.
29 de comentarii
Citiți mai multe

Tinerii cercetători-studenți voluntari la Centrul de Protecția a Datelor din cadrul UMFST ”G.E.Palade”, participanți la Conferința internațională OCTOPUS 2023(13-15 decembrie 2023, București)(I)

De la
La data de 13 decembrie 2023 am participat cu o delegație de 3 studenți(Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan și Eduard Moldovan), de la specializarea drept, la cea mai importantă conferință internațională organizată de Consiliul Europei, la București, sub auspiciile Convenției privind criminalitatea informatică( Convention on Cybercrime – ETS 185). Conferința se desfășoară în frumoasele săli ale Palatului Parlamentului din București, reunind participanți de pe toate continentele lumii. Sunt numeroase aspecte care s-au discutat, astfel că în această „scurtă scriere”, doar am să punctez câteva chestiuni pe care le-am considerat mai aparte ori mai profunde. Este extrem de important pentru început de știut că, dincolo de importanța Convenției de la Budapesta și a Protocoalelor adiționale, în ceea ce privește combaterea criminalității de zi cu zi, precum pornografia infantilă și multe alte infracțiuni, orientarea strategică principală la momentul de față este către dovedirea infracțiuni
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

De la
               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazuri speciale, care trebuie respectate de oricine a
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe