Treceți la conținutul principal

Tinerii cercetători-studenți voluntari la Centrul de Protecția a Datelor din cadrul UMFST ”G.E.Palade”, participanți la Conferința internațională OCTOPUS 2023(13-15 decembrie 2023, București)(I)



La data de 13 decembrie 2023 am participat cu o delegație de 3 studenți(Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan și Eduard Moldovan), de la specializarea drept, la cea mai importantă conferință internațională organizată de Consiliul Europei, la București, sub auspiciile Convenției privind criminalitatea informatică(Convention on Cybercrime – ETS 185). Conferința se desfășoară în frumoasele săli ale Palatului Parlamentului din București, reunind participanți de pe toate continentele lumii.

Sunt numeroase aspecte care s-au discutat, astfel că în această „scurtă scriere”, doar am să punctez câteva chestiuni pe care le-am considerat mai aparte ori mai profunde.

Este extrem de important pentru început de știut că, dincolo de importanța Convenției de la Budapesta și a Protocoalelor adiționale, în ceea ce privește combaterea criminalității de zi cu zi, precum pornografia infantilă și multe alte infracțiuni, orientarea strategică principală la momentul de față este către dovedirea infracțiunilor grave împotriva umanității, care se comit în contextul războiului din Ucraina, după declanșarea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva acestui stat. Ca urmare, iată câteva chestiuni cheie: 1. atacurile informatice asupra infrastructurilor critice în perioada războiului din Ucraina, pot fi calificate crime de război, în sensul articolului 8 din Statutul de la Roma? 2. Datele colectate din spațiul informatic public pot fi utilizate ca probe în documentarea crimelor de război și ce măsuri legislative trebuie luate? 3. Cum ne ajută Convenția de la Budapesta pentru a combate fake news, în special cel de tip propagandă a Federației Ruse, în contextul războiului din Ucraina? 4. Ce categorii de probe electronice sunt adecvate pentru a documenta crimele de război, în special atunci când deplasarea la fața locului nu se poate face? 5. Ce metode și proceduri trebuie utilizate pentru identificarea adevăraților responsabili pentru atacuri informatice sau pentru săvârșirea de crime de război și alte infracțiuni, în cadrul războiului din Ucraina?

În materiale următoare vă voi prezenta argumentările și opiniile asupra problematicilor expuse mai sus, însă voi puncta contextul important al desfășurării conferinței OCTOPUS, pentru prima oară de la adoptarea Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică, în afara Franței, evidențiind astfel importanța României, stat parte la această convenție și unul dintre cele mai importante pentru implementarea și funcționarea prevederilor convenției.

Mi s-a părut că cel mai strategic cuvânt l-a adresat Mr. Patrick, atunci când a spus că doar combaterea criminalității nu este suficientă ci ceea ce este important este să conștientizăm că acțiunile noastre trebuie să urmărească atingerea, prezervarea și garantarea Valorilor noastre!

De asemenea, mi s-a părut relevant ceea ce a spus doamna Linda(Regatul Tonga), evaluând nivelul de pericol al infracțiunilor informatice: această categorie a infracțiunilor informatice se situează la același nivel de fenomene sociale care produc prejudicii precum dezastrele naturale!

De asemenea, mi s-a părut extrem de incitant că domnul Pedro Verdelho, din cadrul comitetului Cyber al Convenției, a afirmat că principiul suveranității trebuie reevaluat din perspectiva colectării probelor electronice, care nu au frontiere!

 

Pe curând!

Nicolae Ploeșteanu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î