22 iulie 2008

Lucrare de licenţă II

Am considerat că ar fi util pentru studenţii din anii terminali prezentarea unor episoade referitoare la elaborarea lucrării de licenţă. Astfel, voi începe să prezint câteva secţiuni din cartea domnului Umberto Eco, pentru început fiind interesant ce este o lucrare de licenţă şi la ce foloseşte.
Două sfaturi sunt evidenţiate referitor la alchimia lucrării:
- se poate realiza o lucrare de licenţă de o valoare reală, chiar dacă studentul s-ar afla într-o „situaţie dificilă, care acuză discriminări mai îndepărtate sau mai recente;
- realizarea lucrării de licenţă poate fi apreciată ca un prilej (în special dacă restul perioadei universitare a fost frustrant sau dezolant) pentru a „recupera sensul pozitiv şi progresiv al studiului, înţeles nu ca o colecţie de noţiuni, ci ca o elaborare critică a unei experienţe, ca achiziţie a unei capacităţi (bună pentru viaţa viitoare) de a identifica problemele, a le aborda cu metodă, a le expune potrivit unor anumite tehnici de comunicare”.

Atunci când studentul îşi începe activitatea de elaborare şi chiar de identificare a subiectului lucrării de licenţă, acesta poate alege să întocmească o lucrare aparţinând uneia dintre cele două tipologii de lucrări: o lucrare de compilaţie sau o lucrare de cercetare. O lucrare de compilaţie presupune din partea studentului să demonstreze în final că şi-a făcut „în mod critic o viziune asupra celei mai mari părţi a literaturii existente” cu privire la un anumit subiect şi „că este capabil să o expună în mod limpede, căutând să lege între ele diversele puncte de vedere, oferind astfel o panoramă inteligentă, poate utilă din punct de vedere informativ şi unui specialist al ramurii care, asupra acelei probleme particulare, nu făcuse niciodată studii aprofundate”. Dacă studentul optează către elaborarea unei lucrări de cercetare, s-ar putea să obosească ceva mai mult! Lucrarea de cercetare constituie o lucrare originală, iar studentul trebuie să demonstreze că este un cercetător capabil să împingă înainte disciplina căreia i se dedică. Nu doar că trebuie să cunoască ceea ce au spus despre subiect ceilalţi cercetători dar trebuie să „descopere” ceva ce ceilalţi nu au spus încă. Nu înseamnă nici că descoperirea sa trebuie să fie una revoluţionară, fiind suficient, spre pildă, să prezinte pentru prima dată un alt sens, descoperit de el, al unei traduceri sau unui înscris autentic în raport cu o reglementare corespunzătoare la care se raportează.
Alegerea între elaborarea unei lucrări de cercetare sau a uneia de compilaţie depinde de maturitatea, de capacitatea de muncă a studentului şi, din păcate, uneori de facori economici, fiind cert că un student care şi lucrează va avea mai puţin timp şi mai puţină energie să-şi dedice cercetărilor (care implică deseori achiziţionarea de cărţi rare şi costisitoare, călătorii în mari oraşe universitare ori biblioteci străine etc). Totuşi, în prezent internetul asigură accesul la un mare volum de informaţie, la comunicări între interesaţi şi chiar la descoperirea unor lucrări de licenţă pe aceeaşi temă (profesorul coordonator trebuie să fie bine instruit pentru a coordona elaborarea noii lucrări! – glumesc cu privire la o realitate – n.a. )- Dahij

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu