Treceți la conținutul principal

lucrare de licenta III

În acest episod voi reda câteva chestiuni relative la utilitatea unei lucrări de licenţă şi regulile ce trebuie avute în vedere pentru a realiza cu succes o lucrare de licenţă.
Lucrarea de licenţă poate constitui un subiect de cercetare şi după finalizarea examenelor de absolvire, în măsura în care există interes şi disponibilitate. Ca urmare, atunci când studentul îşi alege subiectul ar trebui să aibă în vedere că există posibilitatea ca acel subiect să-l „petreacă” o lungă perioadă de timp. Totodată, subiectul ar putea reveni atunci când absolventul se angajează în vreo societate de avocatură. De exemplu, o lucrare de licenţă axată pe un subiect de genul cauzele de nulitate în procesele verbale de contravenţie din domeniul circulaţiei rutiere s-ar putea să-i servească autorului dacă ulterior va dori să profeseze pe o linie profesională ce presupune consultanţa reclamanţilor cărora li s-au aplicat de către autorităţi sancţiuni contravenţionale la regimul circulaţiei. În orice caz, ar fi foarte util să se aibă în vedere o asemenea continuitate. Mai mult, s-ar putea să-i servească atunci când se pretinde că tocmai dumneavoastră aţi fi comis o asemenea contravenţie!
A realiza o lucrare de licenţă presupune parcurgerea următoarelor etape succesive:
1) a identifica un subiect precis;
2) a culege documente despre acel subiect;
3) a ordona aceste documente;
4) a reexamina la prima mână subiectul în lumina documentelor adunate;
5) a da o formă organică tuturor reflecţiilor precedente;
6) a face astfel încât cine citeşte să înţeleagă ce s-a voit a spune şi să fie capabil, la nevoie, să ajungă la aceleaşi documente spre a relua subiectul pe cont propriu.

Pentru alegerea subiectului tezei, atât profesorul cât şi studentul trebuie să ţină cont de următoarele patru reguli:
1) argumentul trebuie să răspundă intereselor candidatului (să fie legat de tipul de examene date, de lecturile sale, de lumea sa politică, culturală sau religioasă);
2) Sursele la care se recurge trebuie să fie reperabile, adică accesibile candidatului;
3) Sursele la care se recurge trebuie să fie manevrabile, adică accesibile cultural candidatului;
4) Tabloul metodologic al cercetării să fie accesibil experienţei candidatului

Se spune că există şi o a cincia regulă, însă s-ar putea să vă dea bătăi de cap, aşa că nu am să vi-o spun decât în şoaptă: profesorul coordonator să fie cel potrivit! Nu merge să-l potriviţi dumneavoastră sau să se potrivească el singur, decât într-o concepţie managerială dictatorială. În realitate, dacă este potrivit depinde de alegerea dumneavoastră şi de voinţa Domnului! În orice caz, coordonarea unei lucrări presupune o activitate atentă, periodică şi constantă. (Dahij)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Convenția privind criminalitatea informatică(Budapesta, 2001)

               Convenția de la Budapesta a fost negociată de statele membre ale Consiliului Europei, Canada, USA, Japonia, Africa de Sud, astfel încât are valențele unui tratat să-i spunem „transeuropean”.   În momentul de față sunt 68 de state părți - https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=signatures-by-treaty&treatynum=224, care fie au ratificat fie au aderat la această convenție, impactul global fiind extrem de previzibil. La această Convenție, în 2003, în urma cu 20 de ani, s-a adoptat primul Protocol privind rasismul comis prin intermediul sistemelor electronice. În 2022, a fost adoptat și supus spre ratificare cel de-Al doilea Protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice. Convenția de la Budapesta stipulează accesul și exprimarea liberă în mediul online, dar în același timp impune anumite reguli, aplicabile în cazu...

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr...