Treceți la conținutul principal

C.E.D.O.:CAUZA MIKO VS. UNGARIA, CELERITATEA PROCESULUI

Miko vs. Ungaria, Cererea nr. 40360/04, hotărârea din 27. 05.2008
În fapt:

Reclamanta, a depus la data de 31 august 1998 la Tribunalul Ozd o acţiune civilă împotriva unităţii medicale în care ea a suferit o operaţie oftalmologică nereuşită. Tribunalul Ozd la data de 7 octombrie 1998 s-a desesizat în favoarea instanţei competente şi anume Tribunalul Budapesta. După mai multe teremene de judecată la data de 31 ianuarie, Tribunalul admite parţial cererea reclamantei, soluţie menţinută şi de instanţa de apel, prin hotărârea din 14 aprilie 2004.

Analiza Curţii:
Curte adetermină că perioada care trebuie luată în considerare este ceea între 31 august 1998 şi 14 aprilie 2004, adică 5 ani şi 7 luni şi subliniează încă o dată că celeritatea trebuie apreciată de la caz la caz în parte, ţinându-se seama de următoarele criterii: 1) complexitatea cauzei, 2) conduita reclamantului şi a autorităţilor statale implicate în proces, precum şi 3) "miza" disputei pentru reclamant. 
Curtea reiterează jurisprudenţa sa anterioară şi menţionează că în atare situaţii, conform jurisprudenţei, a mai considerat că art. 6 para. 1 a fost încălcat. În acest circumstanţe, precum şi datorită faptului că Guvernul nu a reuşit să aducă explicaţii rezonabile pentru a justifica întinderea în timp a procedurii, Curtea concluzionează că art. 6 para 1. a fost încălcat prin nerezolvarea într-un ternen rezonabil a cererii reclamantei. Curtea obligă Ungaria la plata a 3200 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi 1000 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate. ...

Răspunsul la Întâmpinare

  Rolul RÎ. Răspunsul la întâmpinare reprezintă mijlocul procesual din etapa scrisă a judecății unei cauze prin care reclamantului i se oferă oportunitatea, cu respectarea principiului contradictorialității, de a clarifica anumite aspecte ale cererii de chemare în judecată, de a susține în continuare temeinicia și necesitatea admiterii cererii de chemare de judecată, iar în același timp de a contracara afirmațiile pârâtului formulate în întâmpinare. Baza legală . Acesta are la bază natura juridică a unui act de procedură scris , fundamentul său reprezentându-l principiul contradictorialității reglementat de articolul 14 alineatul 2(„ Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. ”) al Codului de procedură civilă, iar mai apoi fiind reglementat în mod explicit de articolul 201 alineatul 2(„ Părțile trebuie să își fac...

Hotărârea CJCE în cauza C-168/08, László Hadadi/Csilla Márta Mesko, hotărârea din 10 iulie 2009

SOŢII CARE DEŢIN O DUBLĂ CETĂŢENIE COMUNĂ POT SOLICITA DIVORŢUL, LA ALEGEREA LOR, LA INSTANŢELE ORICĂRUI STAT MEMBRU AI CĂRUI CETĂŢENI SUNT Recursul preliminar asupra căruia s-a pronunţat CJCE a fost transmis Curţii de către Curtea de Casaşie (Cour de cassation) din Franţa, instanţă care soluţiona o cauză în care erau incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 Regulamentul prevede mai multe criterii de atribuire a competenţei în materia desfacerii căsătoriei, interesant este că pe lângă criterii întemeiate pe reşedinţa obişnuită a soţilor, regulamentul instituie criteriul cetăţeniei celor doi soţi. În plus, regulamentul prevede, în principiu, că hotărârile judecătorești de divorț pronunțate într-un stat membru sunt recunoscute în celelalte state ale Uniuni...