Treceți la conținutul principal

IDEALIST SAU REALIST?

Din nou dezvăluiri inedite despre valori supreme care nu au disparut(?!) Aceste aprecieri cu privire la domnitorul Barbu Ştirbei au fost realizate de Nicolae Iorga în anul 1912.

Pentru a fi respectat cineva, când nu se înconjoară cu fastul obişnuit, când nu ascunde personalitatea sa fizică sau morală, ci o înfăţişează oricui, n'ajunge rangul cel mai inalt. Trebue sau un covârşitor talent, care să farmece, să cucerească, sau puterea nebiruită, -a mărturisirii şi îndeplinirii permanente a adevărului.
Un mărturisitor de adevăr în cuvinte, un făptuitor de lucruri adevărate în fapte a fost Vodă Ştirbei.
Înaintea dregătorilor stricaţi, venali, necunoscători de datorie, intriganţi, pentru întâia oară s'a înfăţişat un om de care nu puteau să scape, findcă-i căuta acasă la dânşii, în locul îndatoririlor şi al păcatelor lor. Străbătătorul ochiu al vechiului administrator vedea îndată partea slabă, pospăiala, lipitura de ocazie, MINCIUNA. Şi înaintea tuturora, fără cruţare, fără gândul la ce se va întâmpla după scurgerea celor şapte ani i se zicea în faţă totul, oricare ar fi fost situaţia vinovatului, numele, înrudirile lui, oricât de dulce ar fi sunat graiul de oficială linguşire pe buzele lui.
Era vechiu sistem şi bunul sistem "oriental", dacă voiţi, a legăturii directe între om şi om, a controlului făţiş din partea cârmuitorului, a pedepsei imediate care loveşte drept în faţă şi o sângeră...
Realistul acesta, în fapte, a fost şi un idealist, în tendinţe.
Cele două concepte nu se exclud. Idealistul poate să rămâie numai un romantic, un visător, un prevăzător poate, dacă-i lipsesc acele însuşiri de vedere netedă a timpului său, de găcire a mijloacelor potrivite, de onestitate personală, prin care toate energiile să-i fie lăsate libere pentru binele public. Dar realistul nu poate avea o valoare morală, chiar când opere întregi iese din mâna lui dibace, decât atunci când este în sufletul lui ceva care întrece şi cele mai însemnate din operele îndeplinite.

"Barbu Ştirbei ca educator" de Nicolae Iorga în Şedinţa dela 21 Decemvrie 1912, articol publicat în Analele Academiei Române Seria II Tomul XXXV 1912-1913.
Oare ce e mai bine să fii idealist sau realist???

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Note de şedinţă, prescurtări scrise şi concluzii scrise

O problemă procedurală destul de importantă, dar de multe ori tratată superficial sau chiar ignorată este reprezentată de „concluziile scrise.” Atât în materie civilă cât şi penală, dezbaterea cauzei implică uneori şi formularea şi depunerea unor concluzii scrise. Dreptul procesual civil cunoaşte însă o sintagmă specifică în această materie, şi anume „prescurtările scrise”. În cadrul procedurii penale există de asemenea „note privind desfăşurarea şedinţei de judecată”; acestea neavând legătură cu concluziile amintite anterior. Un punct de plecare al analizei deosebirilor semnificative şi substanţiale între sintagmele care fac obiectul acestui articol îl constituie articolul 146 C. proc. civ., articol potrivit căruia: Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea dezbaterilor, sa depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluzii sau prescurtările chiar fără sa fie obligate. Ele vor fi înregistrate.

VÂNZAREA CU PACT DE RĂSCUMPĂRARE

Pactul de răscumpărare este un contract accesoriu consemnat în acelaşi înscris sau într-un înscris separat, considerat însa de părţi ca făcând parte integranta din înscrisul principal, prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a redobândi bunul vândut, într-un anumit termen, restituind cumpărătorului preţul plătit şi cheltuielile ocazionate [1] . Vânzarea cu pact de răscumpărare era cunoscută şi în dreptul roman. În acea perioadă, pactul de răscumpărare dădea naştere numai unui drept de creanţă în favoarea vânzătorului, în baza căruia cumpărătorul era obligat ca, la termenul stabilit, să revândă bunul cumpărat. Deci, prin tradiţiunea bunului – mancipatio in iure cessio , cumpărătorul devenea proprietar asupra bunului, dar şi debitor al obligaţiei de a revinde bunul respectiv, la termen, vânzătorului. V ânzarea cu pact de răscumpărare era concepută în termenii juridici corespunzători pentru două contracte distincte, întrucât în acea perioadă era negată cvasiunanim posibilitatea tr

Dezbaterea Centrului de Studii de Drept European: Protecția datelor și Registrul automatizat privind infractorii sexuali

La data de 28 septembrie 2023, studenții UMFST ”GE Palade”, din cadrul cercului studențesc Lex Criminis (Giulia Veciunca, Alexandra Deteșan, Ana Moise și Eduard Moldovan) au participat la dezbaterea ”Neconformitatea unor prelevări de probe ADN cu principiile dreptului Uniunii Europene” . Evenimentul sa desfășurat la sediul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Organizatorul principal al activității științifice a fost prof. univ. dr. Mihail-Daniel Șandru, iar keynote speakerii au fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu și av. Emanuel Drăgan.   Din notițele studenților participanți se rețin cele ce urmează. Profesorul Mihai Șandru a evidențiat următoarele: - principiile dreptului Uniunii Europene nu sunt enumerate explicit în actele juridice europene, iar tratatele UE trebuie corelate cu jurisprudența pentru a fi corect aplicate; - intervenția CJUE pentru dezvoltarea principiilor din diferite domenii este o substanțială, iar acestea se î